Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) reia astăzi dezbaterile în cazul recursului declarat de Călin Georgescu în dosarul anulărilor alegerilor prezidențiale. Decizia vine după ce Curtea de Apel a respins cererea formulată de candidatul independent la alegerile pentru Președinția României.
„Nimeni nu vrea să fie în pielea președintelui astăzi de instanță, sincer, vă spun. Adică sunt dovezi incontestabile de fraudă și de ilegalitate”, a declarat Călin Georgescu la ieșirea din instanță, menționând că „probabil mâine vom cunoaște rezultatul”.
Procesul, care va avea loc la Secția de contencios administrativ a ÎCCJ, a fost intentat de Călin Georgescu şi de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept împotriva mai multor instituții ale statului român, inclusiv Biroul Electoral Central și câteva ministere, dar și împotriva președintelui Klaus Iohannis și Elena Lasconi (USR).
Georgescu și coaliția solicită anularea a două hotărâri ale Biroului Electoral Central prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.
Curtea de Apel Bucureşti a respins inițial acțiunea deschisă de Călin Georgescu, explicând în motivarea sa că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale din 6 decembrie, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii. Astfel, instanța a subliniat că BEC nu a încălcat drepturi civile fundamentale ale cetăţenilor prin anularea alegerilor.
Leiaregile prezidențiale inițiale au fost anulate de Curtea Constituţională pe 6 decembrie, pe baza unor documente desecretizate de CSAT. Aceste documente, primite de la serviciile secrete precum SRI, SIE, MAI şi STS, sugerează că Georgescu a încălcat legislaţia electorală în ceea ce privește finanţarea campaniei. În special, se menționează că Bogdan Peşchir a finanțat campania acestuia pe TikTok cu un milion de euro, în pofida unui raport către Autoritatea Electorală Permanentă indicând zero cheltuieli.
De asemenea, documentele CSAT fac referire la acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C ale procesului electoral, iar România este considerată o țintă pentru acţiuni hibride agresive ruse. Potrivit SIE, Rusia ar avea un interes crescut de a influenţa agenda publică din România în context electoral, prin propagandă și dezinformare, sprijinind candidați eurosceptici și alimentând mișcări antisistem.