Președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a manifestat dorința de a cumpăra Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, o idee mai puțin obișnuită în zilele noastre datorită rarității vânzărilor de teritorii între țări. În contextul actual, este pentru prima dată când un lider american insistă asupra acestei idei din 2019, când Trump a lansat prima oară planul de achiziție. Un aspect crucial în această discuție este stabilirea prețului unei întregi națiuni sau teritoriu, un proces mai complex decât în cazul companiilor sau altor active financiare.
În trecut, s-au realizat câteva achiziții teritoriale memorabile de către Statele Unite, precum Achiziția Louisiana de la Franța în 1803, Alaska de la Rusia în 1867 și Insulele Virgine Americane de la Danemarca în 1917. Acestea au implicat sume majore, însă în vremurile moderne vânzarea de teritorii este întâlnită rar, fiind necesară demonstrarea unor beneficii tangibile pentru locuitori în democrațiile contemporane.
Evaluarea unui teritoriu precum Groenlanda implică mai mult decât simpla estimare a PIB-ului actual, având în vedere și resursele sale naturale semnificative, precum rezervele de cărbune și metale prețioase. Este important și potențialul neexploatat, cum ar fi rezervele de petrol, care nu sunt reflectate în PIB.
Aspectele politice și naționale joacă un rol central în această problemă, naționalismul și identitatea națională putând afecta tranzițiile teritoriale. De asemenea, normele internaționale descurajează schimbările de frontieră, temându-se de declanșarea altor conflicte teritoriale.
Astăzi, mai multe țări, inclusiv SUA, Rusia și Japonia, au cumpărat teritorii din motive strategice sau economice, dar în context modern aceste tranzacții sunt mai degrabă excepții decât reguli. În concluzie, chiar dacă Groenlanda ar putea avea teoretic un preț, adaptarea unei astfel de tranzacții la valorile și realitățile contemporane pune mari dificultăți.