Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va analiza joi recursul depus de Călin Georgescu în cazul anulării de către Curtea de Apel a acțiunii sale împotriva scrutinului prezidențial. Procesul este programat la ora 13:30, la Secţia de contencios administrativ. Acesta vine după ce Curtea de Apel București a respins la sfârșitul anului 2024 cererea lui Georgescu de anulare a alegerilor prezidențiale.
Călin Georgescu, alături de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a întreprins acțiuni legale împotriva Biroului Electoral Central și altor instituții esențiale, printre care Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul General, Curtea Constituțională și Serviciul Român de Informații. De asemenea, în plângere sunt menționați președintele Klaus Iohannis și Elena Lasconi (USR), contestând hotărârile BEC de reluare a alegerilor prezidențiale de la zero, conforme cu decizia Curții Constituționale.
Curtea de Apel a justificat respingerea acțiunii prin faptul că BEC a urmat decizia definitivă și obligatorie a Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care a anulat rezultatele primului tur al alegerilor câștigate de Georgescu. Conform deciziei instanței, Biroul Electoral Central nu a încălcat drepturile fundamentale și civile prevăzute în Constituție. Guvernul, ca urmare a hotărârii Curții Constituționale, nu mai dispunea de un temei legal pentru a organiza turul al doilea al alegerilor.
Decizia Curții Constituționale se bazează pe documente desecretizate de către CSAT, provenite de la SRI, SIE, MAI și STS, care indică încălcarea legislației electorale de către Georgescu. Campania acestuia nu a raportat cheltuieli la Autoritatea Electorală Permanentă, deși au fost identificate cheltuieli de un milion de euro, susținute de Bogdan Peșchir pentru promovarea pe TikTok. De asemenea, în documentele desecretizate, se menționează atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT&C a procesului electoral, fiind identificate interese ostile rusești de influență asupra alegerilor din România.
Potrivit SIE, aceste acțiuni vizează manipularea opiniei publice prin propagandă, dezinformare și sprijinirea unor candidați eurosceptici, cu scopul de a exercita presiuni asupra autorităților române în privința poziției țării față de Ucraina.
Cazul rămâne deschis la Înalta Curte, care urmează să decidă asupra recursului într-un proces ce implică aspecte complexe legate de securitatea națională și legalitatea alegerilor prezidențiale din România.