Iranul a efectuat misiuni diplomatice clandestine în Rusia pentru a-și întări capacitățile militare și de apărare, potrivit unor surse citate de The Times. Ali Larijani, consilier principal al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a zburat discret la Moscova pentru a discuta cu oficiali ruși pe tema asistenței pentru programele nucleare și de apărare aeriană ale Iranului.
Larijani, fost președinte al parlamentului iranian și negociator nuclear de încredere, a jucat un rol esențial în întărirea relațiilor iraniano-ruse. Vizitele sale la Moscova marchează o dorință de consolidare a alianței, într-un context în care Iranul își pierde influența în Orientul Mijlociu și se confruntă cu sancțiuni economice severe impuse de Occident.
Discuțiile dintre Teheran și țările europene, programate să aibă loc la Geneva, vizează reînnoirea acordului nuclear, dar informațiile despre întâlnirile ascunse cu Rusia pun sub semnul întrebării intențiile Iranului. Surse occidentale afirmă că Teheranul caută expertiză suplimentară de la Moscova, după ani de cooperare nucleară, inclusiv furnizarea cu combustibil nuclear pentru reactorul de 1.000 de megawați din Iran.
„Relația Iranului cu Rusia devine tot mai strânsă, iar această alianță ar putea depăși limitele stabilite în programele nucleare”, a declarat o sursă din serviciile de informații pentru The Times. William Alberque, fost director la NATO, sugerează că, deși Iranul nu are nevoie de ajutor extern pentru construirea unei bombe, cooperarea cu Rusia ar putea accelera acest proces.
Iranul e interesat și de avansul tehnologic, dorind să îmbunătățească forțele aeriene cu avioane de luptă Suhoi Su-35, iar surse afirmă că au fost deja achiziționate. Teheranul a cerut de asemenea ajutor logistic pentru a consolida miliția Hezbollah, un alt punct de controversă în regiune.
În ciuda acestor mișcări, Iranul continuă să caute deschidere diplomatică, cu președintele Masoud Pezeshkian planificând o vizită oficială la Moscova pentru discuții suplimentare. Pe acest fundal, Iranul se va întâlni la Geneva cu Marea Britanie, Germania și Franța pentru a discuta programul său nuclear și a încerca să dizolve îngrijorările internaționale.
Conform AIEA, Iranul a îmbogățit uraniul la un nivel de 60%, mult peste limita anterior acceptată de 3,67% în acordul nuclear din 2015. Producția de uraniu îmbogățit este crucială pentru dezvoltarea armelor nucleare, iar controversele legate de îmbogățirea acestuia sunt centralizate într-un mecanism de sancțiuni care ar putea fi reactivat în octombrie dacă progresul diplomat nu va fi atins.
Acordurile viitoare între Iran și statele occidentale vor fi marcate de presiunea timpului și de nevoia de reconstrucție a încrederii, mai ales după ruperea unilaterală din 2015 de către SUA, care a adus cu sine sancțiuni economice aspre împotriva Iranului.