Credincioșii ortodocși care urmează calendarul iulian se pregătesc să sărbătorească Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie 2025. Celebrarea Revelionului pe rit vechi este o tradiție păstrată în comunități din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria și Georgia.
Calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr., a fost principalul sistem de cronometrare în Europa medievală. Are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, și include un an bisect la fiecare patru ani, ajustându-se astfel diferențelor față de anul tropic.
Noul calendar, cunoscut sub numele de gregorian, a fost introdus în 1582 de Papa Grigore al XIII-lea, prin omiterea a zece zile în acel an. Astfel, calendarul gregorian a devenit dominant, în timp ce cel iulian a rămas în urmă cu 13 zile. România a adoptat oficial calendarul gregorian în 1919, iar Biserica Ortodoxă Română a adoptat același calendar în 1924. În prezent, Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă, Patriarhia Ierusalimului și mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, utilizează calendarul iulian.
În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, comunitățile care sărbătoresc Revelionul pe rit vechi urmează ritualuri vechi. Unul dintre acestea este Plugușorul, când tinerii umblă pe străzi cu urări, iar gazdele care primesc urătorii sunt considerate binecuvântate. Alte tradiții includ spălarea feței cu apă în care a fost pus un bănuț pentru noroc și semănatul, unde copiii aruncă semințe prin curte pentru rodnicie.
În noaptea de Revelion, carnea de pește este un aliment de bază, simbolizând prosperitatea. Pentru masa de sărbători, românii pregătesc o plăcintă cu o monedă ascunsă în ea, persoana care o găsește fiind considerată norocoasă tot anul. În plus, există obiceiul de a împărți mesele festive cu cei nevoiași.
Tradițiile de Anul Nou pe stil vechi sunt marcate și de superstiții precum curățenia casei, pocnirea bicelor și organizarea de focuri pentru alungarea energiilor negative.