Conform unui raport al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, temperatura medie globală a depășit anul trecut pentru prima dată ținta internațională de 1,5 grade Celsius, stabilită prin Acordul de la Paris. În 2024, temperatura medie a fost cu 1,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, marcând o creștere de 0,1 grade față de 2023, ambii ani fiind printre cei mai fierbinți înregistrați vreodată.
Raportul subliniază că încălzirea globală este cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, continuarea acestei tendințe urmând să producă daune considerabile vieților și mijloacelor de trai la nivel mondial. Deși un singur an în care temperatura a depășit 1,5 grade Celsius nu implică automat că ținta a fost ratată, demonstrează că criza climatică se adâncește.
Dr. Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus, a avertizat: „Există acum o probabilitate extrem de mare că vom depăși media pe termen lung de 1,5 grade Celsius, limita convenită.” Această afirmație se confirmă prin datele care arată că până pe 10 iulie 2024, 44% din planetă suferea de stres termic puternic.
Dr. Friederike Otto de la Imperial College London a menționat: „Acest record trebuie să fie o trezire la realitate.” Specialistul subliniază consecințele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra vremii extreme, inclusiv inundațiile, uraganele și seceta, toate exacerbate de aceste schimbări.
În urma conferinței ONU de la Dubai din decembrie 2023, semnalele de tranziție de la combustibilii fosili sunt nesemnificative, iar emisiile de carbon din 2024 se așteaptă să fi doborât noi recorduri. În mod stringent, o nouă oportunitate de a reduce emisiile este prevăzută pentru luna februarie, când statele vor trebui să prezinte la ONU noile obiective în acest sens.
Fenomenul El Niño a contribuit la creșterea temperaturilor în prima jumătate a anului, iar persistenta temperaturilor ridicate după dispariția acestuia ridică întrebări între cercetători privind posibila intervenție a unor factori necunoscuți în accelerarea încălzirii globale.
Profesorul Joeri Rogelj și profesorul Andrew Dessler au susținut necesitatea unor reduceri ambițioase ale emisiilor, subliniind că utilizarea energiei solare și eoliene devine tot mai rentabilă comparativ cu combustibilii fosili în numeroase țări.