Autoritățile din regiunea separatistă transnistreană a Moldovei au oprit furnizarea de gaze către mai multe instituții de stat din Zona de Securitate, inclusiv școli și sedii publice. Decizia survine pe fondul încheierii unui acord de tranzit cu Ucraina și a refuzului Moscovei de a utiliza rute alternative. Potrivit NewsMaker, distribuitorul Tiraspoltransgaz a întrerupt sâmbătă gazul către 12 instituții publice din zona de securitate, incluzând patru instituții de învățământ și o unitate medicală, afectând localități din raionul Dubăsari și municipiul Bender. În Bender, s-a sistat și agentul termic în sedii publice ale poliției și procuraturii Republicii Moldova.
Aceste măsuri au fost luate cu două zile înainte de expirarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Gazprom, acord neprelungit de Kiev din cauza conflictului. Gazprom a notificat compania Moldovagaz că va opri livrările de gaze naturale către Republica Moldova de la 1 ianuarie 2025. Toate livrările actuale sunt alocate regiunii transnistrene, o zonă de influență prorusă, în baza unui acord din 2022.
Între timp, discuțiile privind o pretinsă datorie a Moldovagaz față de Gazprom, estimată la aproximativ 800 milioane de dolari, rămân nefinalizate. Chişinăul contestă această datorie, oferind doar o plată de 8,6 milioane de dolari, sumă neacceptată de Gazprom. O analiza externă comandată de Moldova nu a validat datoria, iar raportul nu este recunoscut de concernul rus. Aceste neînțelegeri au alimentat tensiunile, autoritățile moldovene considerând că Rusia urmărește destabilizarea țării.
Rusia livrează anual Moldovei aproximativ 2 miliarde metri cubi de gaz, acestea fiind transportate prin Ucraina către Transnistria, unde se produce energie electrică ieftină. Moldova a criticat decizia Gazprom și a încercat diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv prin rute alternative recomandate de România și Turcia. Între timp, premierul moldovean Dorin Recean a condamnat poziția Gazprom, în timp ce Ucraina a refuzat să prelungească acordul de tranzit care permite livrările prin conductele sale.
În contextul extinderii crizei energetice, și alte țări europene, precum Slovacia, Austria, Ungaria și Italia, sunt afectate, fiind vorba despre exporturi de gaze rusești. Premierul slovac Robert Fico, după o întâlnire cu Vladimir Putin, a criticat decizia Ucrainei de a nu extinde acordul, ceea ce a generat tensiuni suplimentare între cele două țări.