Activistul și fostul prizonier Mazen al-Hamada, recunoscut pentru mărturiile sale cutremurătoare despre ororile din închisorile siriene, a fost ucis în infama închisoare Sednaya din Siria. Evenimentul a atras atenția internațională, ducând la reinterpretarea unui documentar axat pe povestea sa, cu numele Syria’s Disappeared, care a văzut o creștere bruscă a popularității pe rețelele sociale, în special pe TikTok al Al Jazeera.
Mazen al-Hamada, care locuia în exil în Olanda după ce a fost eliberat din închisoare în Siria, a fost bătut mortal la vârsta de 47 de ani, cu doar câteva zile înainte de căderea regimului Assad. După eliberare, și-a petrecut anii militând pentru drepturile omului, participând la proteste și evenimente, inclusiv la Washington DC și la muzeul Holocaustului. Deși a sperat pentru o lume mai dreaptă, justiția nu a venit în timpul vieții sale.
Sara Afshar, cea care a realizat documentarul despre Hamada, își exprimă durerea profundă pentru moartea prietenului său. Ea, împreună cu co-producătorul filmului, Nicola Cutcher, au relatat povestea cutremurătoare a lui Hamada, detaliind torturile suferite în timpul detenției sale. Alături de fotografiile șocante realizate de un dezertor, cunoscut sub pseudonimul Caesar, documentarul a expus comunității internaționale atrocitățile comise sub regimul Assad.
Deși Hamada a fost eliberat din închisorile siriene în 2013, experiențele sale crunte l-au urmărit întreaga viață. Suflet blând și dedicat cauzei libertății și justiției, Hamada a continuat să lupte pentru conaționalii săi captiv și pentru ideologia sa de libertate. Din păcate, ultimul său gest de a se întoarce în Siria, probabil în speranța de a mai ajuta pe cei rămași acolo, s-a încheiat în mod tragic cu moartea sa la Sednaya.
Cadrul său a fost descoperit într-un spital din apropierea Damascului, conform relatărilor prietenilor săi din detenție. La înmormântarea sa, oamenii au cântat imnuri revoluționare și au fluturat steagul Siriei Libere, celebrând astfel moștenirea sa și curajul de care a dat dovadă. Moartea sa și poveștile documentarului său sunt o reamintire dureroasă a brutalităților industrie specific politicii represive din lumea contemporană.