Organizații neguvernamentale din Serbia au depus marți o plângere împotriva poliției și agenției de informații, după publicarea unui raport Amnesty International care semnalează presupusa utilizare ilegală de programe spion pentru supravegherea jurnaliștilor și a militanților. Potrivit raportului, publicat la 16 decembrie, autoritățile sârbe ar fi utilizat aceste programe pentru extinse capacități de supraveghere, odată instalate pe telefoanele persoanelor vizate, conform AFP și Agerpres.
Raportul include mărturii ale unui jurnalist și ale unui militant, acuzând autoritățile că au instalat programe spion pe dispozitivele lor în timp ce se aflau în arest sau în discuții cu funcționari. Dusan Pokusevski, reprezentant al organizației SHARE, specializată în libertăți digitale, a declarat: „Am depus o plângere penală împotriva Agenției de Securitate și Informații (BIA) și poliției, suspectate de colectare neautorizată de date personale, de crearea și introducerea unor viruși informatici și de prelucrarea electronică a datelor.”
Amnesty detaliază utilizarea programelor Cellebrite și NoviSpy, și a altor instrumente de poliție, pentru a viza telefoanele reprezentanților societății civile din Serbia. Programul sârb NoviSpy este despre care se afirmă că a realizat capturi de ecran, copiat contacte și încărcat date pe un server controlat de guvern.
În replică, agenția de informații sârbă a respins acuzațiile raportului Amnesty, iar poliția sârbă susține că folosește instrumentele de poliție în conformitate cu legile naționale. Totuși, militanții afirmă că nu există o bază legală în legislația actuală pentru asemenea măsuri invazive. De asemenea, susțin că date preluate de pe dispozitivele infectate au fost direcționate către un server cu adresa IP asociată recent cu BIA.
Organizațiile au contactat, de asemenea, agenția specializată a ONU și Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei. Potrivit Amnesty, Serbia ar fi primit dispozitive pentru „spargerea telefonului” de la Cellebrite, ca parte a unui ajutor destinat îndeplinirii cerințelor de integrare în Uniunea Europeană. Finanțat de guvernul norvegian, ajutorul a fost administrat de UNOPS și furnizat Ministerului de Interne sârb între 2017 și 2021, în efortul de a combate crima organizată.
Jurnaliștii și organizațiile civile sârbe acuză, de mult timp, guvernul că îi țintește cu campanii de defăimare, procese și amenințări publice.