Președintele Klaus Iohannis a subliniat, miercuri, la Bruxelles, că nici Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), nici vreun serviciu de informații nu poate începe să își spioneze proprii politicieni, deoarece ar transforma serviciile în fosta Securitate de dinainte de 1989. Referindu-se la situația de la alegerile prezidențiale, Iohannis a menționat că au existat posibile încălcări ale legii în ceea ce privește antisemitismul și propaganda legionară, care ar fi trebuit urmărite mai atent.
Klaus Iohannis a explicat provocările întâlnite în documentarea și combaterea amestecului străin în procesele electorale, punctând că „nimeni dintre cei care ne atacă nu o face într-un mod transparent”. Potrivit președintelui, acestea sunt ocultate prin structuri complicate de servere globale, ceea ce face aproape imposibil de urmărit conexiunile directe.
Președintele a subliniat și complexitatea intervenției serviciilor, afirmând că „nu poate nimeni să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde am fost înainte de 89.”
În continuare, Iohannis a explicat că președintele în exercițiu nu are atribuții directe în procesul electoral, intervenind doar atunci când primește „semnale că există o îngerință străină”. CSAT fusese convocat pe baza unor astfel de semnale, iar investigațiile au relevat atacuri cibernetice și comportament ilegal din partea unei rețele sociale care a favorizat un candidat.
Iohannis a adăugat că analiza și documentele legate de aceste evenimente au fost desecretizate la cererea unor organizații neguvernamentale și au dus la proceduri juridice derulate de Curtea Constituțională a României (CCR), care a anulat întreaga procedură de alegere a președintelui.
El a subliniat că CSAT are interdicția de a comunica concluzii și documente altor entități decât cele specificate legal, menționând că CCR nu face parte din entitățile care să primească astfel de documente.