Bashar al-Assad a fugit din Siria la Moscova pe 8 decembrie 2024, după peste 14 ani de conducere brutală, marcând un nou capitol în seria de dictatori sprijiniți de Rusia. Assad s-a refugiat în capitala rusă după ce regimul său s-a prăbușit în fața ofensivei rebelilor sirieni.
Regimul Assad, cunoscut pentru atrocitățile comise împotriva propriului popor, a fost susținut de Rusia și Iran pe parcursul conflictului sirian început în 2011. Intervenția militară a Rusiei din 2015, incluzând lovituri aeriene, a fost esențială în menținerea la putere a lui Assad, deși acțiunile sale au fost condamnate internațional. Guvernul Assad a fost acuzat de crime de război, cum ar fi atacurile chimice din Ghouta și Khan Sheikhoun, precum și de tortură și execuții în masă, la locuri precum închisoarea Sednaya.
Alăturarea lui al-Assad la Moscova urmează unei tradiții a Rusiei de a oferi azil liderilor care au condus brutal în diverse regimuri autoritare. Erich Honecker, liderul Germaniei de Est cunoscut pentru abuzurile comise prin poliția secretă Stasi, a găsit refugiu la Moscova după ce a fost înlăturat de la putere în 1989.
De asemenea, Askar Akaiev, primul președinte al Kârgâzstanului, a fugit în Rusia în 2005 după Revoluția Lalelelor, din cauza acuzațiilor de autoritarism și corupție. În prezent, Akaiev trăiește și lucrează ca profesor la Moscova și a exprimat public sprijinul său pentru Rusia.
Viktor Ianukovici, fost președinte al Ucrainei, s-a refugiat la rândul său în Rusia în 2014 în urma protestelor Euromaidan care au culminat cu fuga sa. Este cunoscut pentru corupția generalizată și legăturile strânse cu Rusia, ceea ce a dus la o criză majoră în Ucraina.
Astfel, Moscova continuă tradiția de a adăposti lideri autocratici căzuți în disgrație, exemplificând o politică de azil pentru cei mai kinovi politicieni din lume. Aceștia au ajuns să vadă Rusia ca un refugiu sigur după pierderea influenței și puterii în țările lor de origine.