Alegerea lui Călin Georgescu, cunoscut pentru viziunile sale favorabile Rusiei, în funcția de președinte al României ar putea conduce la excluderea țării noastre din structurile euroatlantice, fără a fi necesar un referendum similar celui pentru „Brexit”, avertizează expertul în politici de apărare și securitate, Hari Bucur-Marcu. Într-o intervenție pentru Digi24.ro, Bucur-Marcu declară: „Dacă suntem bătuți în cap și vrem să ieșim din NATO, nu ne va ține NATO împotriva voinței noastre.”
Articolul 13 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că o țară poate denunța Tratatul Atlanticului de Nord la un an după transmiterea unei note de denunțare către Statele Unite. România este membră NATO de 20 de ani, iar fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, precizează că un astfel de demers necesită un referendum pentru modificarea Constituției.
Bucur-Marcu subliniază că România poate fi exclusă direct din Alianță, bypassând procedurile din articolul 13: „Întrebarea foarte serioasă este dacă un președinte de calibrul Georgescu poate să scoată România din NATO și UE și răspunsul este «Da». Fără niciun fel de îndoială.”
Expertul compară situația cu liderii naționaliști Viktor Orban și Recep Erdogan. Acesta subliniază că, spre deosebire de aceștia, Georgescu ar putea adopta o poziție izolaționistă, pavând calea excluderii României din NATO și UE: „Există și reversul: în aceeași situație, se discută în toate țările și se decide: «Nu avem nevoie de România în NATO»”.
Istoria NATO amintește de precedentul Greciei care a cerut ieșirea din Alianță în 1980, dar a revenit asupra deciziei sub presiunea SUA din cauza importanței bazelor militare. Într-un scenariu extrem, Bucur-Marcu avertizează că SUA ar renunța inclusiv la bazele strategice din România, în cazul unei administrații ostile.
Un alt precedent menționat de Bucur-Marcu este decizia suveranistă a președintelui Charles De Gaulle în 1968 de a scoate Franța din comanda militară a NATO, dar menționează că România nu are resursele pentru o abordare similară: „Fiecare țară membră a intrat în NATO pentru că îi este mai bine decât să stea în afara NATO.”
În concluzie, apartenența la NATO aduce beneficii majore României, care nu își permite să adopte o poziție izolată. Expertul avertizează că o schimbare majoră în politica externă ar putea aduce prejudicii semnificative securității naționale.