Deli Bal, cunoscută și sub numele de „mierea nebună”, este un produs obținut din nectarul florilor de rododendron, recunoscut pentru conținutul său de grayanotoxină, o toxină naturală cu efecte halucinogene. Deși folosită de peste milenii pentru diverse afecțiuni, mierea nebună poate fi periculoasă în cantități mari și are un preț ridicat pe piață.
Descrisă printr-o culoare roșu-închis asemănătoare chihlimbarului și o aromă înțepătoare, mierea nebună are un gust ușor amar și provoacă o senzație de căldură arzătoare în spatele gâtului. „Nu trebuie să mâncăm prea multă. Dacă mâncăm mai mult, s-ar putea să ne afecteze”, atrage atenția Hasan Kutluana, un apicultor din Turcia specializat în producerea acestei mieri. Simptomele consumului excesiv includ amețeli, tensiune arterială scăzută, febră, greață și dificultăți de mers.
Consumul recomandat nu depășește o linguriță, așa cum subliniază Kutluata: „Prea mult din orice este dăunător. Și prea multă miere este, de asemenea, dăunătoare.” Această miere a jucat chiar un rol în istorie, punând la pământ întregi armate. Liderul grec Xenophon a scris despre experiența soldaților săi care, după ce au consumat miere nebună, au suferit efecte atât de severe încât nu mai puteau sta în picioare.
Mierea nebună se produce în Turcia, în regiunea Mării Negre, și în Nepal, în Munții Hindukuș. Hasan Kutluata povestește că principalii inamici ai stupilor săi nu sunt armatele, ci urșii care, intoxicați cu această miere, devin agresivi. Un incident de acum 20 de ani a dus la un atac serios din partea unui urs, care l-a împins pe Kutluata într-o luptă, cauzându-i răni care au necesitat îngrijiri în terapie intensivă.
În satul Yaylacılar, unde trăiește apicultorul, condițiile naturale favorizează producția de miere de calitate. Soția lui, Emine, identifică puritatea mediului drept un factor esențial: „Ceea ce ne face diferiți este natura, altitudinea, lipsa așezărilor. Acest lucru joacă un rol uriaș în procesul de producție.”
Producția este extrem de dependentă de condițiile meteo, iar vara uscată permite albinelor să umple un stup în doar 20 de zile. Calitatea mierii crește cu timpul petrecut în stup, iar pentru Emine, aceasta reprezintă un simbol al sănătății. Chiar și albinele sunt considerate vindecătoare de către Kutluata, care declară: „Deschid stupul, am grijă de albine și mă simt liniștit și fericit.”
Cu toate acestea, deși mierea nebună este legală în multe țări, autoritățile din domeniul sănătății din Statele Unite nu recomandă consumul ei, datorită riscurilor de intoxicație care includ greață, vomă și amețeală.