Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat joi Ungaria pentru interceptarea telefonului jurnalistei Klaudia Csikos, aceasta fiind ascultată timp de mai multe zile în scopul identificării surselor sale din cadrul poliției. Reclamanta, jurnalistă la cotidianul Blikk, a fost plasată sub supraveghere de către autorități între 3 și 6 noiembrie 2015, în timpul unei anchete ce viza abuzul de putere în cadrul poliției.
Poliția ungară a vrut să identifice o sursă a jurnalistei, iar o persoană apropiată acesteia, un agent de poliție, a fost sancționată ulterior pentru furnizarea de informații. Klaudia Csikos a înaintat mai multe plângeri susținând că supravegherea telefonului său a fost ilegală și i-a afectat activitatea jurnalistică. Cu toate acestea, autoritățile ungare au respins toate reacțiile în acest sens.
Nemulțumită de răspunsurile autorităților, jurnalista s-a adresat CEDO argumentând încălcarea articolelor 8 și 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează dreptul la viața privată și libertatea de exprimare. Curtea Europeană a constatat că, deși legislația ungară definește clar tipurile de infracțiuni ce pot legitima interceptările telefonice, aceasta nu include specificații clare despre categoriile de persoane care pot fi supravegheate, nici nu oferă suficiente excepții sau limitări.
Particular, instanța a subliniat că autoritățile ungare nu au evaluat dacă interceptarea comunicațiilor jurnalistei ar fi implicat divulgarea surselor jurnalistice confidențiale sau dacă judecătorul care a autorizat ascultarea ar fi putut refuza o astfel de măsură pentru protejarea acestora. CEDO a decis astfel că încălcarea articolelor 8 și 10 de către Ungaria este evidentă.
În consecință, Budapesta a fost obligată să despăgubească pe Klaudia Csikos cu 6.500 de euro pentru prejudiciul moral cauzat și cu 7.000 de euro pentru taxe și cheltuieli de judecată. Acest caz subliniază importanța protecției surselor jurnalistice și a libertății presei, valori fundamentale în democrațiile europene.