Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie și specialist în neuroștiințe, a detaliat joi la Digi24 mecanismele prin care rețelele sociale, precum TikTok, pot influența masiv electoratul și pot crea un comportament similar adicției. Prin exprimarea emoțiilor intense pe rețelele sociale, utilizatorii sunt încurajați să caute și să profite de aceste platforme ca pe un fel de mesaj terapeutic.
Neurocercetătorul subliniază că pandemia de COVID-19, conflictele din proximitate și problemele economice, inclusiv inflația, au dus la un stres generalizat, determinând oamenii să caute siguranță și structură. „Ne afectează în mare măsură. Am fi surprinși sau chiar șocați de cât de mult ne pot afecta”, afirmă Cîrneci, precizând că impactul rețelelor sociale variază, cu TikTok fiind deosebit de periculos pentru creier, mai ales la adolescenți.
Cîrneci explică diferențele între rețelele sociale, menționând că platformele precum Facebook și X (fostul Twitter) încurajează polarizarea socială, în timp ce TikTok influențează atenția utilizatorilor. Generația Z, născută între 1997 și 2011, alături de persoanele în vârstă, este mai vulnerabilă la mesajele scurte de pe TikTok, acestea afectând puterea de concentrare.
Cu peste un miliard de utilizatori, TikTok devine un instrument de promovare mai eficient decât Facebook, influențând nu doar consumul de produse, ci și opiniile politice. „Cumva, dacă ți-ai format un grup puternic de urmăritori, ai și monopolul documentării lor”, explică specialistul. Potrivit lui Cîrneci, utilizatorii rețelelor sociale se pot înconjura de conținut care le susține sau le contrazice convingerile, fără să fie conștienți de influența pe care o au asupra deciziilor lor.
Cîrneci subliniază că rețelele sociale, prin capacitatea lor de a induce emoții intense, au o valoare terapeutică percepută de utilizatori, care simt că „fac un lucru bun” exprimându-se astfel. Totuși, această senzație poate contribui la menținerea și accentuarea scindării sociale, o tendință crescută în perioadele de criză.
Pandemia și evenimentele precum războiul și turbulențele economice au creat deja o diviziune profundă în societate, spune Cîrneci. „Mugurii au început în pandemie, apoi războiul imediat, oarecum suprapus cu pandemia, a întărit criza asta”, continuă el. Oamenii, căutând sens și predictibilitate în condiții de stres maxim, sunt predispuși să accepte teorii larg vehiculate și idei simpliste care le oferă un fals sentiment de control.
În concluzie, Dragoș Cîrneci accentuează necesitatea unei conștientizări mai mari a utilizării rețelelor sociale și a impactului pe care acestea îl pot avea asupra informațiilor și deciziilor indivizilor. „Cu cât e omul mai stresat, mai fără control, va sări în prima barcă care explică absolut totul și îi dă sentimentul de control”, concluzionează Cîrneci.