Randamentele cerute de investitori pentru obligațiunile guvernamentale franceze cu maturitatea la 10 ani sunt similare cu cele ale obligațiunilor grecești, marcând o premieră istorică ce aliniază a doua mare economie a zonei euro alături de o țară care a fost odată în epicentrul crizei europene a datoriilor suverane. Joi, aceste randamente au atins nivelul de 3,03%, o valoare similară cu cea a obligațiunilor emise de Grecia, care în anul anterior avea încă un rating de tip junk din partea marilor agenții de evaluare.
Confruntată cu această realitate, Franța se confruntă cu perspectiva ca investitorii să-și piardă încrederea, într-un context în care premierul Michel Barnier se confruntă cu provocările trecerii bugetului pentru anul următor și riscul de a nu-și menține poziția de conducere, fapt care ar putea deraia eforturile de reducere a cheltuielilor și contracarare a deficitului bugetar.
În 2012, când criza datoriilor Greciei era la apogeu, randamentele obligațiunilor grecești pe 10 ani depășeau cu 30 de puncte procentuale pe cele franceze. Între timp, Grecia a reușit să își stabilizeze situația financiară, recâștigând un rating de tip investment-grade, în timp ce Franța vede cum dobânzile la care se împrumută devin comparabile și chiar mai mari decât cele ale unor țări precum Portugalia, Italia și Spania, semnalând un avertisment pentru președintele Emmanuel Macron, care a solicitat alegeri anticipate în luna iunie.
„Așa-numitele țări «PIGS» au fost forțate să se reformeze structural după criza datoriilor și aceasta a dat roade. Franța nu a făcut astfel de reforme și în prezent plătește nota de plată pentru asta”, a declarat Sonia Renoult, analist la ABN Amro Bank NV.