Rubla rusească a înregistrat miercuri cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, într-un context marcat de prețuri în scădere la petrol, sancțiuni noi îndreptate către companiile rusești și creșterea cheltuielilor guvernamentale în contextul războiului din Ucraina. Aceste factori amplifică presiunile asupra economiei Rusiei, informează POLITICO.
Banca Centrală a Rusiei a răspuns prin suspendarea achizițiilor de valută pentru restul anului 2023, o măsură destinată să reducă oferta de ruble și să sprijine cursul de schimb. Aceasta replică o abordare similară de anul trecut, când o criză financiară a fost declanșată de revolta liderului mercenar Evgheni Prigojin. Măsura are rolul de a gestiona problema inflației, care a determinat deja banca centrală să ridice rata cheie a dobânzii la 21%.
În timp ce datele oficiale indică o inflație de 8,5%, sondajele private precum cele realizate de firma ROMIR sugerează o rată mult mai ridicată. Pe parcursul verii, rubla s-a confruntat cu presiuni din cauza scăderii prețului petrolului, cel mai important produs de export al Rusiei. Scăderea a fost determinată de o cerere redusă din China și Europa, dar și de creșterea rapidă a ofertei din SUA, Brazilia și Guyana. Doar în această săptămână, prețurile pentru țițeiul Brent au scăzut cu aproape 4% după acordul de încetare a focului între Israel și Hezbollah.
Presiunea a crescut odată cu noile sancțiuni impuse de SUA asupra Gazprombank, până atunci permisă să proceseze plăți pentru exporturile de gaze către Europa. Pachetul de sancțiuni vizează de asemenea 50 de bănci rusești conduse la nivel internațional, peste 40 de registratori de valori mobiliare ruși și 15 oficiali ruși din sectorul financiar.
Analistul de piață Grzegorz Drozdz de la Conotoxia a afirmat: „Pachetele de sancțiuni impuse au efectele lor negative, resimțite de ruși în principal sub forma unei inflații ridicate”. Politica monetară strictă a băncii centrale a generat critici din partea unor personalități industriale ruse, precum Oleg Deripaska și Serghei Chemezov. Alexei Mordașov, președintele Severstal, a apreciat recent politicile ca fiind mai dăunătoare decât problematice: „Avem nevoie de discuții serioase pe această temă. Aceasta este probabil o situație fără precedent, cu o rată de 2,5 ori mai mare decât inflația și fără rezultate notabile”.
Banca Centrală a majorat ultima dată ratele dobânzilor la 21% și guvernatorul Elvira Nabiullina a indicat o posibilă majorare în viitor. De la începutul anului, banca a crescut rata de politică monetară cu 500 de puncte de bază, dar rubla a continuat să-și piardă aproape un sfert din valoare față de dolar.