Europa se confruntă cu un val de atacuri hibride și violente provenind din Rusia, potrivit investigațiilor unor servicii de informații și autorități europene. Atentate eșuate, sabotaj și dezinformare sunt printre tacticile folosite de Moscova pentru a destabiliza țările europene, între care Polonia, Regatul Unit și Germania. Potrivit unor surse oficiale, Rusia testează astfel limitele de acțiune ale NATO.
Un incident petrecut în iulie pe aeroportul din Leipzig a atras atenția asupra pericolului acestor atacuri. O bombă incendiară, care ar fi trebuit să explodeze într-un avion deasupra Europei, a provocat un incendiu la sol. Oficialii occidentali suspectează o tentativă a agenților ruși de a plasa dispozitive similare pe zboruri de schimb spre Statele Unite.
„Observăm de ceva timp acțiuni agresive din partea serviciilor de informații ruse”, a declarat Thomas Haldenwang, fost președinte al agenției federale de informații interne din Germania. Din ce în ce mai des, Rusia utilizează o paletă largă de metode de influențare, de la discuții politice la atacuri cibernetice și sabotaj.
Pe lângă atacurile directe, oficialii germani au declarat că au dejucat un complot care viza asasinarea lui Armin Papperger, director executiv al Rheinmetall, un important furnizor de armament pentru Ucraina. În pofida eforturilor de alertare, răspunsul colectiv al UE și al NATO a rămas modest.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a criticat această precauție excesivă: „Suntem pur și simplu prea politicoși. Ei ne atacă în fiecare zi acum”. Experții au explicat că fricile de escaladare împiedică o confruntare deschisă cu Rusia. Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei, a remarcat că retorica europeană evită folosirea termenului „terorism” pentru a nu forța o reacție.
Războiul hibrid al Kremlinului, dezvoltat de generalul Valeri Gherasimov, include un arsenal variat de tehnici, de la sabotaj la dezinformare și intervenții electorale. Aceste inițiative urmăresc să reducă sprijinul militar pentru Ucraina și să provoace tensiuni interne în Europa.
În Polonia și în țările baltice, guvernele au tras semnale de alarmă privind influența distructivă a Rusiei. „Rusia testează limitele articolului 5 pentru a stârni incertitudine”, a menționat Roderich Kiesewetter, un parlamentar german și fost ofițer în armata germană. Deși încă există un apetit scăzut pentru confruntări în rândul aliaților NATO, discuțiile despre un răspuns colectiv al alianței sunt în desfășurare.
Unele țări, precum Franța și Suedia, au luat măsuri pentru a se proteja de dezinformare și sabotaj prin crearea unor agenții dedicate acestui scop. În paralel, UE și NATO își intensifică eforturile de a proteja infrastructurile critice. Totuși, sancțiunile impuse Rusiei nu au avut, până acum, un impact semnificativ. Oficialii europeni încearcă să adopte o atitudine mai energică și unită pentru descurajarea acestor acțiuni.