Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, a încercat să încetinească procesul de apropiere a Ucrainei de NATO din cauza preocupărilor legate de posibile represalii militare din partea Rusiei, conform memoriilor sale Libertate. Memorii 1954-2021, ce vor fi lansate oficial săptămâna viitoare. În această carte, Merkel reflectează asupra summitului NATO de la Bucureşti din 2008, unde s-au discutat candidaturile Ucrainei şi Georgiei.
Merkel explică dorinţa puternică a mai multor ţări din Europa Centrală şi de Est de a adera rapid la NATO, dar subliniază că integrarea trebuie să contribuie la securitatea nu doar a statelor candidate, ci şi a întregii alianţe. Prezenţa Flotei ruse a Mării Negre în peninsula ucraineană Crimeea este considerată de Merkel ca un factor de risc semnificativ, Crimeea fiind ulterior anexată ilegal de Rusia în 2014.
Conform memoriilor, la acel moment doar o mică parte din populaţia Ucrainei susţinea aderarea la NATO, iar Merkel subliniază că niciun alt candidat la NATO nu se confruntase cu o astfel de situaţie complicată. Aceste aspecte militare ar fi putut prezenta un risc pentru Alianţă. Abordarea sa faţă de Ucraina a fost şi continuă să fie criticată la Kiev.
Merkel discuta şi despre compromisurile realizate la summit, cu implicaţii importante. Ea afirmă că eşecul de a oferi Ucrainei şi Georgiei un plan clar de acţiune pentru aderare a fost o dezamăgire pentru aspiraţiile acestora, în timp ce promisiunea generală de aderare în viitorul lor a fost percepută ca o ameninţare faţă de interesele ruse, considerată o provocare directă la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin.
Cartea Angelei Merkel este programată să fie publicată în peste 30 de ţări. Merkel a deținut funcția de cancelar al Germaniei timp de 16 ani, din 2005 până în 2021, fiind prima femeie care a ocupat această poziție în istoria Germaniei.