Cheltuielile de apărare ale Europei ar putea să crească la 720 de miliarde de dolari, conform analiștilor citați de Bloomberg. Această sumă ar reprezenta o dublare a bugetelor actuale ale principalelor țări europene, impusă de nevoia de a face față agresiunii Rusiei în Ucraina și a unei potențiale scăderi a sprijinului american, în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump.
Principalul raport al Bloomberg Intelligence indică faptul că cei mai mari 15 membri europeni ai NATO ar trebui să majoreze investițiile militare cu circa 340 miliarde de dolari anual, ajungând astfel la un total de 720 miliarde de dolari. Liderul echipei de analiști, George Ferguson, subliniază că „agresiunea rusă a stimulat deja creșterea cheltuielilor de apărare în Europa, dar probabil sunt necesare fonduri suplimentare pentru sprijinirea Ucrainei, combaterea acțiunilor Moscovei și gestionarea competiției strategice cu China”.
Donald Trump a amenințat anterior că SUA ar putea părăsi NATO dacă aliații nu vor crește cheltuielile militare, ceea ce influențează și mai mult deciziile strategice din Europa. Înaintea oricărei acțiuni, companiile precum Leonardo SpA, Airbus SE, BAE Systems Plc și Rolls Royce Holdings Plc ar putea beneficia de pe urma acestor creșteri ale investițiilor militare.
Conform estimărilor, procentul din PIB alocat apărării variază în Europa: de la 1% în Spania, Slovenia și Belgia, la 2,5% în Polonia, Grecia și țările baltice. SUA alocă apărării 3,8% din PIB, iar România estimează pentru 2024 un procent de 2,25% din PIB pentru cheltuielile de apărare, deși rămâne de văzut dacă acești bani vor fi deplin utilizați.
Necesitățile urgente ale Europei includ achiziționarea de tancuri de luptă, piese de artilerie, vehicule de luptă pentru infanterie și avioane de sprijin, cum ar fi cele cisternă și cargo, precum și submarine de vânătoare, conform aceluiași raport publicat. În plus, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat asupra unui declin lent al UE dacă statele membre nu vor investi mai mult în creșterea productivității, subliniind necesitatea unei extinderi în domeniul apărării pentru menținerea valorilor fundamentale europene.
În concluzie, aplicarea acestor măsuri ar putea lua mai mult de un deceniu, având în vedere restanțele contractanților și dificultățile pe lanțurile de aprovizionare aerospațiale și de apărare în acest moment. Ferguson a menționat că europenii ar trebui să reanalizeze unele dintre prioritățile de cheltuieli actuale, dat fiind impactul major pe care amenințările la adresa securității îl au asupra bugetelor naționale.