Decizia Statelor Unite de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS împotriva unor ținte din regiunea rusă Kursk a stârnit scepticism în rândul experților ucraineni și străini privind efectul asupra conflictului în desfășurare, relatează EFE. Analistul militar ucrainean Mihailo Samus a declarat pentru EFE: „Evident, ar fi un nonsens. Asta ar însemna că, dacă soldații ruși sunt în Kursk, îi putem ataca, dar dacă se mută în Briansk, nu mai putem”.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington a subliniat în analiza sa de luni că „sute de obiective militare ruseşti aflate în raza de acţiune a rachetelor ATACMS desfăşurate în Ucraina ar fi în siguranţă dacă Kievul le poate folosi pe acestea doar împotriva ţintelor din regiunea Kursk”.
Potrivit presei americane, administrația de la Washington a decis ridicarea restricției doar pentru regiunea Kursk, unde trupele ucrainene se luptă cu forțele ruse și nord-coreene. Aceasta ar reprezenta un răspuns la potențiala implicare nord-coreeană în conflict, descurajând Phenianul să trimită suplimentar soldați în Rusia.
Ilia Ponomarenko, activist ucrainean, a criticat pe platforma X întârzierea măsurilor americane necesare*: „Au trecut aproape trei ani. Câte vieți ar fi putut fi salvate?!”.
Samus a evidențiat importanța folosirii ATACMS asupra tuturor obiectivelor militare inamice: „Pe aceşti 300 de kilometri există infrastructură logistică, posturi de comandă, depozite de muniţie, unități cu personal şi baze aeriene.”
Conform unei analize realizate de ISW în august, există aproximativ 250 de obiective militare ruseşti în raza de acţiune a rachetelor ATACMS. Însă, relocarea acestora mai departe de front presupune costuri suplimentare și dificultăți logistice.
Deși inițial au fost informații că Franța și Marea Britanie urmează exemplul SUA, Parisul a clarificat că această opțiune rămâne „o opțiune”. Londra adoptă o poziție similară.
În reacția sa, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că „atacurile nu se fac cu cuvinte” și că „rachetele vor vorbi de la sine”.