Americanii își aleg marți, președintele, după o campanie electorală tumultuoasă. Joe Biden, fără o opoziție notabilă în alegerile primare democrate, și-a asigurat nominalizarea, dar cu tensiuni cauzate de sprijinul său pentru acțiunile Israelului în Gaza. În aprilie, Donald Trump a fost judecat pentru plăți disimulate, fiind primul fost președinte american acuzat penal. Totuși, popularitatea sa nu a fost afectată grav, susținătorii considerând acest proces o persecuție politică, iar democrații l-au catalogat drept ‘infractor’.
Curtea Supremă a relaxat, în timpul verii, procedurile împotriva sa, unele chiar fiind anulate, precum cele din Florida. La dezbaterea din 27 iunie, Biden a pierdut puncte, inconsistențele sale verbale provocând panică în rândul democraților, determinând cereri pentru retragerea din cursă. În 13 iulie, Trump a fost vizat de o tentativă de asasinat la un miting în Pennsylvania, dar a supraviețuit și a fost validat candidatul republican.
Situatia s-a complicat când, pe 21 iulie, Biden s-a retras, lăsând cale liberă pentru Kamala Harris. Aceasta a obținut rapid sprijinul democraților și a devenit candidatul oficial, generând entuziasm și rescriind direcția campaniei. În august, a fost oficializată candidatura ei la o convenție plină de optimism.
Confruntarea directă a avut loc pe 10 septembrie, când Donald Trump a refuzat alte dezbateri directe după ce Kamala Harris a atacat tematicile sale sensibile. Trump și-a menținut poziția asupra imigrației, atacând-o pe Harris cu acuzații de ‘marxism’. Pe parcursul lunii octombrie, ambele campanii s-au concentrat asupra votanților indeciși, organizând întâlniri semnificative în New York și Washington.
Trump a adus acuzații grele în Madison Square Garden, în timp ce Harris a promis un ‘nou capitol’ la Washington. Evenimentele din aceste luni au redefinit cursa pentru Casa Albă și au menținut o tensiune constantă între cei doi candidați.