Fabricile de trolli, entități specializate în propagandă și dezinformare pe internet, sunt tot mai aduse în discuție în perioada campaniilor prezidențiale. NATO oferă informații despre rolul acestor fabrici, care au apărut prima dată după anexarea Crimeei de către Rusia, când au fost observate mesaje de susținere pentru Putin și critici la adresa opozanților săi.
Un document educativ al NATO explică funcționarea acestor fabrici, originile lor și modul de diferențiere între trollii amatori și cei profesioniști. Conform Corina Matlinschi de la Digi24, aceste fabrici sunt de obicei camuflate sub denumiri inofensive, precum agenții de publicitate sau centre de cercetare și sunt active în sferele politică și economică.
Instrumentele principale folosite includ profiluri false pe rețele sociale și site-uri web, scopul fiind răspândirea știrilor false și a discursurilor instigatoare la ură. Tacticile lor presupun nu doar distribuirea de mesaje, ci și participarea la discuții online, simularea disputelor, toate pentru a imita activitatea utilizatorilor reali.
În ceea ce privește combaterea acestor fenomene, soluția constă în eliminarea mesajelor și a conturilor false, însă aceasta depinde de eforturi continue și complexe. Conform estimărilor, zilnic în România, trollii generează peste 8 milioane de comentarii și 2 milioane de postări pe o singură rețea socială.
Dan Cîmpean, directorul DNSC, a declarat la Digi24 că, în cadrul verificărilor tehnice efectuate, nu există dovezi despre fabrici de trolli care să execute atacuri cibernetice în România. Verificările sunt realizate la cerere, în urma unor semnalări de la operatori economici, autorități sau cetățeni, sau pe baza datelor colectate de telemetrie sau de la parteneri internaționali.
Cîmpean subliniază că, din perspectivă tehnică, fabricile de trolli nu intră sub competența lor directă, dar accentuează importanța tratării cu atenție a atacurilor cibernetice, care pot proveni din diverse locații, inclusiv din țări partenere.
Articolul se încheie cu precizarea că fără detalii tehnice concrete, cum ar fi o adresă IP sau un nume de domeniu, identificarea surselor de dezinformare este dificilă, asemănându-se cu o intervenție de urgență fără informații despre pacient.