Epidemiile de COVID-19 și Ebola au exemplificat riscurile asociate cu implicarea umanității în fauna sălbatică, conform experților prezenți la Conferința Națiunilor Unite pentru biodiversitate (COP16) din Cali, Columbia. ONG-urile și cercetătorii speră la implementarea unui plan global de acțiune, însă responsabilitatea revine guvernelor, notează Agerpres.
„Defrișările, agricultura intensivă, comerțul și exploatarea animalelor sălbatice sunt principalii factori ce contribuie la pierderea biodiversității și la dezvoltarea zoonozelor,” a declarat Adeline Lerambert de la Born Free. Colman O’Criodain de la WWF a detaliat că pătrunderea umană în zone cu biodiversitate ridicată crește probabilitatea contactului cu noi tulpini de virusuri, cum ar fi cele ARN întâlnite la COVID-19.
O’Criodain a menționat și riscurile asociate creșterii intensive a animalelor, care implică utilizarea intensă a îngrășămintelor și antibioticele, ceea ce crește riscul răspândirii virusurilor. El a avertizat asupra comerțului cu animale sălbatice, prin care specii vii sau carne sunt introduse în zone urbane, amintind piața din Wuhan, locul considerat punctul zero pentru COVID-19.
Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemelor (IPBES) avertizează că viitoarele pandemii vor fi mai frecvente și mai devastatoare dacă nu se revizuiește abordarea globală împotriva bolilor infecțioase. În cadrul COP16, se discută acum adoptarea unui plan care să legătura biodiversitatea și sănătatea.
Sue Lieberman de la Wildlife Conservation Society a accentuat necesitatea de a învăța din experiențele anterioare, subliniind interconexiunea dintre sănătatea umană și cea a mediului. Potrivit organizației WWF, textul planului de acțiune este aproape finalizat și subliniază riscul zoonozelor cauzate de distrugerea habitatelor.
Totuși, O’Criodain și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „limbajul diluat” al documentului în ce privește responsabilitățile agriculturii intensive. Deși planul va fi aprobat prin consens de 196 de țări, acesta nu va avea caracter obligatoriu, subliniind importanța atenției guvernelor la potențialele riscuri de noi pandemii, așa cum observă Sue Lieberman.
Aceste inițiative și planuri subliniază importanța unei abordări strategice și prompte în gestionarea relației om-natură, pentru a evita repetarea unor pandemii similare celor produse de COVID-19 și Ebola.