Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat prin liderul său că nu-și mai dorește o colaborare cu Partidul Social Democrat (PSD) după viitoarele alegeri, însă matematica parlamentară sugerează o potențială continuare a parteneriatului. Printre posibilele scenarii se numără și reînnodarea alianței actuale, în pofida animozităților actuale exprimate public.
Coaliția între PNL și PSD, formată în 2021 în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, s-a dovedit a fi una de conveniență, menținută mai mult de conjunctura politică decât de afinități ideologice. Totuși, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale, divergențele dintre PNL și PSD s-au accentuat, punând sub semnul întrebării continuarea acestei colaborări post-alegeri. Potrivit liderului PNL, partidul său dorește să se orienteze spre o guvernare de dreapta, dar lipsa unei alternative clare face ca actualul parteneriat să fie cel mai probabil scenariu. Analistul politic Adrian Zăbavă subliniază că ‘structurile locale’ din ambele partide sunt mulțumite de actuala guvernare, sugerând că interesele interne ar putea prevala în fața retoricilor de campanie.
Pe de altă parte, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) câștigă teren din dezamăgirea față de opțiunile politice tradiționale, iar europarlamentarul PSD Mihai Tudose nu exclude complet varianta unei guvernări PSD-AUR, afirmând că ‘toate variantele sunt posibile’. În mod similar, liderul AUR sugerează o deschidere către dialog, condiționând însă colaborarea de excluderea liderilor actuali, Ciucă și Ciolacu, din formula guvernării.
În contrast cu posibilele coaliții menționate, se discută și despre dificultatea formulării unei majorități de dreapta împreună cu Uniunea Salvați România (USR). Analistul politic recunoaște că deși Niucșor Dan ar putea fi un punct comun între PNL și USR, ‘drumul este lung’ până la o guvernare comună, având în vedere tensiunile din trecut.
Interesantă este și perspectiva formării unui guvern de Uniune Națională, propusă de candidatul independent Mircea Geoană, care se prezintă drept un posibil președinte deasupra influențelor politice. Însă experții rămân sceptici cu privire la realizarea unei asemenea formule decât ca o ultimă soluție în situații de criză.
Consultantul politic Adrian Zăbavă a subliniat că ‘raportarea partidelor astăzi e mai puțin ideologică’. Aceasta reflectă dorința partidelor de a utiliza orice strategie pentru a câștiga încrederea electoratului, indiferent de promisiunile inițiale. În concluzie, alianțele politice se pot schimba rapid în contextul realităților electorale și declarațiile actuale ar putea fi doar o poziționare strategică temporară.