România se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește scumpirile în Uniunea Europeană, marcând a șaptea lună consecutivă de creșteri semnificative de prețuri. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, deși inflația a avut o ușoară scădere în luna septembrie comparativ cu august, prețurile continuă să crească mai mult decât în alte state membre ale Uniunii Europene.
În luna septembrie, rata de creștere a prețurilor în România a fost de 4,8%, situându-se astfel pe primele locuri în Uniunea Europeană. Specialiștii din domeniul economic explică faptul că această scădere a inflației nu înseamnă neapărat și o reducere efectivă a prețurilor la raft.
Radu Ciobanu, profesor de economie, explică: „Se discută din ce în ce mai des de creșterea taxelor și impozitelor din 2025. Acest lucru va însemna un cost mai mare pentru antreprenori. Iar antreprenorii vor face un lucru foarte simplu. Vor arunca toate aceste costuri cu taxe și impozite în prețuri. Așa că, inevitabil, chiar dacă momentan Banca Națională a României a încercat prin politicile monetare să țină în frâu inflația, acest lucru nu cred că va mai fi posibil, începând cu anul viitor. Ne vom aștepta, din nou, la creșteri de prețuri odată cu 1 ianuarie 2025”.
Ministerul Agriculturii, de asemenea, a introdus un proiect ce vizează plafonarea adaosului comercial pentru produsele procesate în țară, în speranța de a diminua ritmul scumpirilor. Actuala plafonare vizează doar unele alimente de bază, dar ministrul Agriculturii sugerează extinderea acesteia.
Cu privire la acest subiect, Ciobanu afirmă: „În anumite perioade de cumpănă, se poate lua în considerare o plafonare a prețurilor, dar nu mai mult de 2-3 luni. Nu poți să mergi cu o plafonare a prețurilor pe un întreg ciclu agricol, pe un an, pentru că acest lucru va însemna, poate, prețuri ținute în frâu pe o perioadă scurtă de timp, după care va urma explozia”.
Datorită măsurii de plafonare, Ministerul Agriculturii raportează că prețurile alimentelor au crescut cu doar 3,8%, situându-se astfel sub nivelul inflației generale. Această abordare este destinată să limiteze efectele negative resimțite de consumatori prin menținerea prețurilor sub control.