În data de 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne pentru două voturi de maximă importanță: alegerile prezidențiale și un referendum național pentru modificarea Constituției, în vederea aderării la Uniunea Europeană. Scrutinul reprezintă cel de-al cincilea exercițiu electoral prezidențial prin vot direct de la declararea independenței țării.
Alegătorii își vor putea exprima opțiunile între orele 7:00 și 21:00. Pe lângă alegerea unui nou președinte dintre cei 11 candidați înscriși, cetățenii vor trebui să răspundă la întrebarea referendului: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Această dată marchează, de asemenea, finalul campaniei electorale. După ora 23:59 a zilei de 18 octombrie, orice activitate de campanie este strict interzisă, iar nerespectarea regulii se sancționează cu amendă, atât pentru persoane fizice, cât și juridice.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a luat decizia de a deschide 16 secții de votare și în România pentru a permite cetățenilor moldoveni aflați acolo să voteze. Bucureștiul va găzdui trei din aceste secții, iar alte orașe precum Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, Constanța și altele câte una sau două fiecăruia.
Cei 11 candidați la președinție includ personalități notabile precum Maia Sandu, actualul președinte, care candidează pentru un nou mandat susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, care reprezintă Partidul Socialiștilor. Alți candidați includ Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Ion Chicu, și alții cu cariere politice sau civice semnificative în Republica Moldova.
Votul la referendum este o etapă crucială pentru viitorul european al Republicii Moldova, întrucât solicită cetățenilor să aleagă între progresul spre integrarea europeană și menținerea status quo-ului. În dreapta întrebării de pe buletinul de vot sunt două opțiuni, „DA” sau „NU”, iar cei care participă la vot trebuie să își exprime alegerea printr-una dintre acestea.
Prin acest exercițiu democratic, Republica Moldova își definește nu doar conducătorul pe următorii ani, ci și drumul său în contextul geopolitic regional și european.