Reclamă

9 din 10 fraude bancare pornesc de la un mesaj, un mail sau un link pe care oamenii îl accesează cu bună credință, dar care se dovedește a fi o înșelăciune. Diversele metode prin care infractorii cibernetici îi păcălesc pe cei vulnerabili sunt în continuă evoluție, de la cereri pentru date personale la reclame false sau videoclipuri trucate. Autoritățile subliniază că prevenția este esențială, deoarece la nivel european doar 7% dintre cei înșelați reușesc să-și recupereze banii pierduți.

România nu dispune de o statistică oficială privind numărul persoanelor care au pierdut bani din cauza înșelăciunilor online, dar astfel de cazuri sunt des întâlnite. Un exemplu este cel al domnului Ionel Barbu, a cărui tranzacție a fost blocată la timp de bancă, salvându-l de la o pierdere financiară.

Ionel Barbu, care a fost victima unei fraude bancare, a declarat: „Era o reclamă de genul cum am văzut și la asta, că să investim, o să câștigăm milioane și așa mai departe. Na, am dat telefon mai mult ca să aflu despre ce e vorba și am riscat. Am zis, dom’le, cea mai mică sumă, 250 de euro, și au început să-mi spună după aia, dă-mi, transferă-mi, pune-mi, dă-mi contul.”

Chiar și după ce a refuzat să mai investească, Ionel Barbu a fost contactat de atacatori timp de patru luni în încercarea de a-l convinge să revină asupra deciziei.

Acest tip de înșelăciune este discutat în cadrul seminariilor de prevenire organizate de autorități, cu scopul de a-i informa pe cetățeni despre riscuri. Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Asociația Română a Băncilor și Poliția Română colaborează pentru a educa publicul și a oferi resurse gratuite prin intermediul portalului sigurantaonline.ro.

Mihai Rotariu, director de comunicare al DNSC, a explicat: „Am vrut să discutăm cu o serie de seniori, să aflăm de la ei scenariile pe care le-au întâmpinat, cu ce probleme s-au confruntat și să le explicăm punctual cum se pot proteja în fața acestor amenințări.”

Gabriela Folcuț, director executiv al ARB, a subliniat: „În primul rând trebuie să nu dea crezare, să fie vigilenți, să verifice pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară dacă acea entitate este acreditată, să verifice în toate sursele posibile și înainte să depună banii în astfel de chestiuni să știe că investițiile nu sunt garantate.”

Sorin Stănică din cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității a adăugat: „Trebuie să nu dăm curs solicitărilor de a da date personale, financiare, bancare. În al doilea rând, dacă suntem apelați telefonic putem să blocăm aceste apeluri să nu mai fim sunați.”

Numărul tentativelor de fraudă la nivel mondial a crescut cu peste 20% în ultimii doi ani, potrivit datelor oferite de autorități.


Reclamă

Share.

Mircea Becheanu, un jurnalist cu o carieră de peste două decenii, este renumit pentru reportajele sale incisive și analizele aprofundate ale evenimentelor politice și sociale. Dedicația sa pentru jurnalismul de calitate și integritatea profesională l-au transformat într-o voce respectată și influentă în media.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro