Partidele politice din întreaga lume adoptă tot mai des inteligența artificială pentru a genera conținut emoțional menit să influențeze electoratul, conform unui raport DW Fact Check. Un exemplu recent este un videoclip publicat de partidul de extremă dreapta AfD din Germania, care include imagini generate artificial menite să prezinte scenarii de viitor alarmiste. Videoclipuri similare sunt vizionate de sute de mii de ori, deși conțin doar fantezii lipsite de realitate.
Aceste video-uri, etichetate drept ‘softfakes’, sunt create pentru a manipula emoțiile, oferind soluții simple la probleme complexe. Cu un cost redus de producție și ușoare de demascat ca fiind false, ele nu pretind a fi reale, spre deosebire de ‘deepfakes’ care mimează fidel gesturile și vocile umane.
Utilizarea softfakes a crescut semnificativ și în alte țări, inclusiv în Franța, unde partidele de extremă dreapta au folosit asemenea tactici în campaniile electorale, încălcând acordurile de etică care interzic crearea și diseminarea de conținut înșelător.
Inainte de alegerile prezidențiale din SUA din 2024 au apărut, de asemenea, asemenea imagini, una dintre ele fiind postată de fostul președinte Donald Trump, ilustrând-o pe vicepreședinta Kamala Harris în ipostaze comuniste.
Pe măsură ce AI devine mai sofisticată, îngrijorările cresc privind impactul său asupra mediului informațional, un studiu internațional sugerează că două treimi dintre cercetători consideră că materialele generate de AI au deja un efect negativ asupra peisajului informațional global. Mulți se așteaptă la o influență și mai negativă în următorii cinci ani.
Philip Howard, co-fondator al International Panel on the Information Environment (IPIE), subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte și audituri independente pentru a evalua efectele acestor tehnologii.
Inteligența artificială începe să schimbe din ce în ce mai mult metodele de manipulare informațională, iar autoritățile sunt chemate să ia măsuri pentru a preveni posibilele efecte dăunătoare.