Cazul schimburilor de SMS-uri între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele-director general al Pfizer, Albert Bourla, urmează să fie dezbătut din nou în fața justiției Uniunii Europene pe 15 noiembrie, a anunțat luni Curtea de Justiție, conform Agerpres.
SMS-urile, a căror existență a fost scoasă la iveală în 2021 de către publicația New York Times, au provocat o polemică aprinsă, dar conținutul lor rămâne secret. La acel moment, Pfizer era principalul furnizor de vaccinuri anti-COVID achiziționat de Uniunea Europeană.
Publicația americană New York Times a solicitat accesul la aceste mesaje, invocând libertatea presei, dar cererea sa a fost respinsă, ceea ce a dus la o acțiune în justiția UE. Tribunalul UE, cu sediul la Luxemburg, va analiza plângerea în data stabilită, unde va avea loc o audiere publică. Părțile implicate vor prezenta verbal argumente, iar instanța își va formula observările.
„Comisia se pregătește pentru această audiere, legată de o cerere de acces la documente”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului UE.
New York Times își bazează demersul pe un regulament european din 2001 privind accesul la documentele marilor instituții europene, inclusiv Comisia, Consiliul și Parlamentul.
Procedurile referitoare la achiziția de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles sunt de mare interes, fiind investigate și în Belgia, pe lângă justiția UE. La 17 iulie, tribunalul european a subliniat lipsa de transparență a Comisiei, mai ales în ceea ce privește riscul unui posibil conflict de interese în timpul negocierilor între echipele Comisiei și companiile farmaceutice.
Aceste contracte pentru vaccinuri au fost încheiate în 2020 și 2021, ca parte a achizițiilor comune ale Uniunii Europene. Peste jumătate din doze au fost furnizate de parteneriatul Pfizer/BioNTech, deși au fost aprobate și vaccinuri de la alți cinci producători.
Contradicția legată de SMS-urile dintre von der Leyen și Bourla a generat și mai multe întrebări în rândul instituțiilor de la Bruxelles. În 2022, mediatoarea Uniunii Europene a avut obiecții privind refuzul Comisiei de a face publice aceste SMS-uri. În replică, Comisia a susținut că asemenea documente sunt „efemere” și nu sunt conservate, deosebindu-se de alte documente, și că investigațiile pentru a le găsi nu au avut succes.