Acuzările de hărțuire sexuală aduse sociologului Alfred Bulai, fost profesor al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), au adus în atenția publică un nou regulament adoptat de Ministerul Educației, care refuză să analizeze sesizările anonime. Studenții solicită modificări urgente din partea Parlamentului pentru ca aceste sesizări să fie admisibile, în timp ce universitățile caută soluții proprii.
Premierul Marcel Ciolacu a cerut ministrului Educației, Ligia Deca, în august să inițieze schimbări legislative care să permită analizarea sesizărilor de hărțuire sau fapte penale, menționând că „nu putem accepta asemenea situații.” Ligia Deca afirma că se va lucra pentru ca sesizările să fie prelucrate, indiferent de caracterul lor anonim sau nu.
Pe 3 octombrie, a fost pus în vigoare un nou regulament-cadru care cere asumarea sesizărilor (prin nume, prenume, adresă și semnătură) pentru a fi declarate admisibile. În caz contrar, comisiile de etică le resping motivat, comunicând decizia în termen de 5 zile lucrătoare.
Respectivul regulament fusese publicat înainte de izbucnirea scandalului de la SNSPA și nu a prevăzut soluții la sesizările anonime, aspect criticat inclusiv de ANOSR care a cerut rapidizarea modificărilor legislative. ANOSR a solicitat Ministerului Educației să modifice ordinul care interzice sesizările anonime după adoptarea legii în Parlament.
Universitățile, cum este și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au început să-și creeze mecanisme interne pentru aceste sesizări anonime. Rectorul Daniel David a explicat că s-au elaborat ghiduri de antidiscriminare care permit analiza sesizărilor anonime, făcând referire la mecanisme prin care pot depăși constrângerile actuale.
SNSPA, universitatea care nu demult a fost implicată în scandal, lucrează la un ghid de etică tocmai pentru a analiza sesizările anonime. Astfel, universitățile din țară sunt nevoite să găsească soluții și să-și implementeze propriile reguli pentru a răspunde preocupărilor studenților.