Valea Tollense, o zonă bogată în vegetație din nord-estul Germaniei, s-a dovedit a fi scena celei mai vechi bătălii documentate în Europa. Arheologii se apropie acum de elucidarea misterelor acestui conflict care a avut loc acum 3.250 de ani. Totul a început în 1996, când un arheolog amator a descoperit un os în malul râului Tollense. Descoperirea a precipitat o serie de excavații în 2008, care au scos la lumină mii de oase și sute de arme.
Zeci de vârfuri de săgeți din bronz și silex, găsite în acest sit, aduc informații noi despre războinicii din Era Bronzului implicați în bătălie. Aceste săgeți, unele găsite înfipte în rămășițele luptătorilor, împreună cu alte arme, sugerează un conflict între triburi locale și invadatori din sud, din zonele care astăzi sunt Bavaria și Moravia.
Până în prezent, cercetătorii au descoperit 300 de piese de metal și 12.500 de oase, aparținând celor circa 150 de războinici care au pierit în jurul anului 1250 î.Hr. Printre armele recuperate se numără săbii, măciuci de lemn și tipuri diverse de vârfuri de săgeți. Thomas Terberger, coautor al studiului, a menționat că un dig construit cu 500 de ani înaintea bătăliei ar fi putut declanșa conflictul, fiind parte a unei posibile rute comerciale.
Cu toate acestea, Barry Molloy, profesor la University College Dublin, susține că teoria unei rute comerciale este puțin probabilă, neexistând dovezi ale exploatărilor de metale sau sare. În opinia sa, războiul a fost determinat de încercarea unui grup de a-și impune controlul politic asupra altuia pentru a obține resurse în mod sistematic.
Rămășițele umane și artefactele sugerează participarea a aproximativ 2.000 de persoane în bătălie, cu posibilitatea ca multe alte oase umane să fie încă nedescoperite. Locurile atinse de săgeți arată că luptătorii foloseau scuturi pentru apărare, dar erau vulnerabili la atacuri din spate. Aceste descoperiri contrazic ipotezele anterioare conform cărora bătăliile din Era Bronzului implicau doar zeci de războinici din comunități mici. Barry Molloy a declarat: „Avem multe locuri unde găsim dovezi de crime în masă și chiar măcelărirea unor întregi comunități. Dar, aceasta este prima dată când datele demografice ale victimelor arată că erau luptători și nu, spre exemplu, întregi familii care migrau.”