Institutul Robert Lansing scoate la iveală divergențele care există în cadrul conducerii Iranului cu privire la continuarea campaniei militare împotriva Israelului. Președintele iranian se manifestă moderat, în timp ce Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene (IRGC) nu reușesc să exercite suficientă presiune pentru a impune acțiuni de forță.
Recent, Iranul a lansat un masiv atac cu rachete asupra Israelului, marți, 1 octombrie. Surse militare israeliene au raportat lansarea a aproximativ 180 de rachete, în timp ce Teheranul susține că au fost 400. Atacul a fost justificat ca o reacție la uciderea liderilor Hezbollah și Hamas în lovituri asupra Beirutului și Teheranului, acte pentru care Iranul consideră Israelul responsabil.
Contraamiralul Daniel Hagari, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene, a menționat că deși unele rachete au lovit centrul și sudul Israelului, numărul victimelor a fost minim. Pe de altă parte, un oficial al Pentagonului a declarat că distrugătoarele marinei americane au fost implicate în apărarea împotriva atacului Iranian.
IRGC a confirmat că atacul a avut loc ca răspuns la asasinarea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah și a șefului Hamas, Ismail Haniyeh. Ayatollahul Ali Khamenei a promis noi atacuri împotriva Israelului, în timp ce președintele iranian a subliniat că Iranul și-a arătat doar o mică parte din capacitățile sale și este pregătit să își apere interesele.
Evaluările sugerează că președintele iranian este ezitant față de escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu, având diferențe de opinie cu IRGC. Se pare că IRGC încă încearcă să dovedească puterea Iranului față de alți membri regionali în contextul rezultatului atacului, care a scos în evidență vulnerabilitățile Iranului și a permis Israelului să aibă mai multă libertate în acțiuni viitoare.
Complexitatea relațiilor Iranului cu Moscova a fost subliniată de acest atac. Se pare că Rusia nu a fost printre primele țări informate despre atacul iminent asupra Israelului, iar Teheranul a impus restricții privind utilizarea anumitor arme furnizate anterior Rusiei, ceea ce ridică îndoieli asupra capacității Iranului de a continua represiile direct anunțate de IRGC.
Rapoarte neconfirmate indică faptul că informațiile care au permis eliminarea liderului Hezbollah au fost furnizate de Rusia, cu implicarea directă a conducerii ruse prin Ministerul de Externe.
În concluzie, evoluțiile recente indică nevoia unui echilibru delicat în relațiile diplomatice și militare ale regiunii Orientului Mijlociu, având Iranul într-un punct de tensiune între presiunile interne și externe.