Parlamentul României este compus din două camere: Camera Deputaților și Senatul, care împreună constituie unica autoritate legiuitoare a țării. Membrii acestor camere sunt aleși prin vot universal, liber și secret în cele 42 de circumscripții electorale, acoperind cele 41 de județe și Municipiul București.
România are un parlament cu structură bicamerală, fiecare cameră având propriul regulament de organizare și funcționare. Rolul principal al Parlamentului este adoptarea și respingerea legilor, care sunt ulterior transmise președintelui țării pentru aprobare și promulgare. Legile constituționale aprobate sunt publicate în Monitorul Oficial al României și devin efective la trei zile după aprobare.
Senatul României este ales prin vot universal direct și liber, lucrările acestuia fiind conduse inițial de cel mai vârstnic senator până la alegerea Biroului Permanent, care include președintele, vicepreședinți, secretari și chestori. Senatul funcționează cu o comisie de validare formată din 15 senatori, aleasă în prima sa ședință pentru a reflecta proporționalitate politică aleasă.
Senatul este format din 137 de membri și este ales pentru un mandat de patru ani, termen ce poate fi prelungit doar în condiții excepționale stipulate de Constituție. Camera Deputaților, cealaltă componentă a Parlamentului, numără 332 de membri, aleși prin același sistem de vot universal.
Camera Deputaților este condusă de un Birou Permanent asemănător celui al Senatului. Președintele Camerei Deputaților are autoritate disciplinară asupra membrilor săi și poate iniția sancțiuni, inclusiv excluderea temporară a unui deputat din ședințe.
Deși ambele camere funcționează cât se poate de independent, ele colaborează în cadrul ședințelor comune reglementate de Constituția României, conform articolului 65. O lege trebuie să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată, iar articolul 75 din Constituție prevede care este ordinea de sesizare a camerelor în funcție de tipul legii supuse procesului legislativ.
Parlamentul bicameral românesc are distincții clar definite între atribuțiile și structura celor două camere, asigurând un echilibru legislativ în funcționarea sa generală.