Mii de persoane au ieșit sâmbătă pe străzile din Franța pentru a-și exprima nemulțumirea față de decizia președintelui Emmanuel Macron de a-l numi pe Michel Barnier, un conservator de centru-dreapta, în funcția de premier, potrivit informațiilor furnizate de BBC.
Partidele politice de stânga, contestând această alegere, susțin că numirea lui Michel Barnier trece cu vederea rezultatele alegerilor legislative din iulie, când alianța de stânga, Noul Front Popular (NFP), a obținut victoria.
Organizațiile de stânga l-au acuzat pe Macron de apropiere față de „furtul” electoral, având în vedere că Barnier, fost negociator al Brexitului pentru Uniunea Europeană, a fost ales în detrimentul candidatului susținut de NFP.
În primul său interviu ca prim-ministru, Barnier a anunțat că intenționează să formeze un cabinet care să includă conservatori, membri ai taberei lui Macron și, posibil, câțiva reprezentanți ai stângii. Cu toate acestea, el se confruntă cu probleme semnificative în promovarea reformelor și întocmirea bugetului pentru 2025, pe fondul presiunilor exercitate de Comisia Europeană și de piețele financiare pentru reducerea deficitului Franței.
Stânga radicală, condusă de partidul Franța Nesupusă (LFI), a acuzat președintele Macron de ignorarea rezultatelor alegerilor și de subminare a democrației. LFI a anunțat organizarea a 130 de proteste în toată țara, subliniind gravitatea situației politice actuale.
Un sondaj realizat de Elabe, publicat vineri, relevă că 74% dintre cetățeni consideră că Macron a nesocotit votul din iulie, iar 55% dintre aceștia cred că președintele a „furat” alegerile. Aceste date evidențiază tensiunea din rândul populației și tendința de polarizare politică din Franța.