Angajații din Australia pot acum să ignore apelurile și e-mailurile de muncă după programul de lucru, datorită unei noi legi denumite „dreptul la deconectare”. Această măsură, care a intrat în vigoare de la 26 august, este menită să reducă invazia comunicărilor de muncă în viața personală a angajaților. Până acum, reguli similare au fost adoptate și în alte țări europene, inclusiv Spania, Portugalia și Belgia.
Conceptul de drept la deconectare garantează că angajații nu sunt obligați să răspundă cerințelor legate de serviciu în afara orelor normale de muncă, indiferent de metoda de comunicare, fie telefonică, fie electronică. Pandemia de COVID-19 a crescut ponderea muncii la distanță cu aproximativ 30%, iar cercetările sugerate de Eurofound arată că lucrătorii de acasă tind să depășească mai des limita de 48 de ore de muncă săptămânale, comparativ cu cei care lucrează la birou.
Franța a fost prima țară care a introdus un astfel de cadru legal încă din 2017, încurajând reforme similare în Spania, Portugalia, Belgia și, mai recent, Grecia. Legislații similare au fost introduse și în țări din America de Sud, Mexic și alte state, fiecare abordând dreptul la deconectare prin strategii și cadre juridice diferite.
Susținătorii acestei legi subliniază că măsura protejează viața privată a angajaților de invazia constantă a comunicărilor de muncă, un fenomen accelerat de migrarea către munca de acasă în timpul pandemiei. În România, deși nu există reglementări directe privind dreptul la deconectare, legislația muncii impune limitarea timpului de lucru la maximum 48 de ore pe săptămână.
Psihologii avertizează că disponibilitatea de a răspunde cerințelor legate de muncă din timpul liber poate duce la situații de hărțuire, iar studiile relevă că unele persoane s-au simțit perturbate de solicitările angajatorilor în perioadele de concediu. Principalul scop al acestei reglementări este protejarea intimității lucrătorilor și separarea clară a timpului de muncă de cel de repaus.
Pe lângă beneficiile evidente pentru angajați, dreptul la deconectare ar putea aduce avantaje și angajatorilor, inclusiv reducerea riscurilor legale legate de hărțuirea la locul de muncă și protecția datelor. În plus, ar fi un pas important către schimbarea mentalității angajatorilor, în special în rândul corporațiilor mari, care ar putea prelua aceste reguli și extinde aplicarea lor la scară mai largă.