Guvernele din întreaga lume au acumulat datorii totale de 91 de trilioane de dolari, o sumă aproape egală cu valoarea întregii economii globale, conform unui raport CNN. Aceasta este o povară financiară majoră care afectează chiar și țările bogate, precum Statele Unite, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI).
FMI a subliniat săptămâna trecută necesitatea urgentă de a aborda „deficitele fiscale cronice” din SUA. În ciuda avertismentelor reproducători, politicienii par să ignore acest aspect crucial, un an marcat de multiple alegeri la nivel global.
În Franța, tensiunile politice au determinat o creștere abruptă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, reflectând îngrijorarea investitorilor față de stabilitatea datoriilor publice. „Tindem să avem o lipsă de imaginație legată de posibilitatea ca lucrurile să meargă prost. Dacă există un eveniment major în care piața se panichează în legătură cu datoria publică, nu va fi ceva ce este pe radarul nostru”, a declarat Karen Dynan, fost economist șef al Trezoreriei Statelor Unite și actual profesor la Harvard Kennedy School.
În Statele Unite, guvernul federal va plăti 892 de miliarde de dolari în anul fiscal curent pentru plata dobânzilor, suma depășind cheltuielile pentru apărare. Anul viitor, costurile serviciului datoriei vor depăși 1 trilion de dolari. Datoria totală a SUA a depășit deja 30 de trilioane de dolari, echivalentul întregului PIB american.
Profesorul Kenneth Rogoff de la Universitatea Harvard a explicat că datoria guvernamentală „nu mai este gratis”, adăugând că SUA și alte țări vor fi nevoite să facă ajustări dureroase. „În anii 2010′, mulți academicieni, politicieni și șefi de bancă centrală au ajuns la părerea că dobânzile vor fi pur și simplu aproape de 0 pentru totdeauna și apoi au început să se gândească că datoria este o masă de prânz gratis”, a spus Rogoff.
În Marea Britanie, Institutul pentru Studii Fiscale a descris situația financiară ca fiind supusă unei „conspirații a tăcerii” între partidele politice majore. În același timp, Germania se confruntă cu presiuni interne legate de limitele datoriei care amenință să destabilizeze coaliția guvernamentală tripartită.
Țările în curs de dezvoltare nu sunt ferite nici ele de această criză. În Kenya, tentativele de a gestiona datoria națională prin creșterea taxelor au dus la proteste violente, soldate cu 39 de decese. În Franța, riscul unei crize financiare a crescut după ce președintele Emmanuel Macron a cerut alegeri anticipate, alimentând temeri că un nou parlament populist ar putea exacerba problema datoriei publice.
Datoriile guvernamentale mari și creșterea valorii randamentelor obligațiunilor de stat generează îngrijorări majore legate de sustenabilitatea economiilor globale. Într-un context de amplificare a deficitelor fiscale, guvernele vor trebuie să facă ajustări semnificative pentru a evita o criză financiară iminentă.