Potrivit unui raport privind percepția asupra sănătății la nivel internațional, doar patru din zece români se declară mulțumiți de interacțiunea cu sistemul medical din țară. Raportul arată o scădere a gradului de satisfacție față de sistemul public de sănătate la nivel european, care a ajuns la 56%.
Medicii susțin că încrederea în sistemul de sănătate s-a erodat odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19 și este nevoie de educarea populației în ceea ce privește prevenția. „Perioada pandemiei Covid-19 a determinat o scădere drastică și accentuată de încredere în sistemul public, nu din cauza unor probleme ale sistemului public, ci a unor modificări majore din acea perioadă. A fost dată peste cap asistența medicală în multe locuri, nu doar din România, ci și din întreaga lume,” a declarat Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului „Victor Babeș” din București.
Rodica Tănăsescu, vicepreședintele Asociației Medicilor de Familie București, a adăugat: „Încă pacienții români se adresează în primul rând profesioniștilor din sănătate. E rău pentru că procentul celor care se informează de pe doctor Google devine semnificativ.”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a menționat că românii aleg medicul și mai puțin spitalul atunci când au o problemă. „Încrederea va crește în sistemul de sănătate și în sistemul public. Avem datoria să-l operaționalizăm, nu doar să-l construim. Operaționalizarea se face printr-o resursă umană calificată și motivată și care trebuie să aibă respectul comunității, dar și pe cel al celor care coordonează sănătatea,” a subliniat Rafila.
Studiul realizat mai relevă și percepția asupra sănătății mintale. De altfel, 85% dintre români consideră că au o sănătate mintală optimă. „Boala psihică, sau mai bine-zis lipsa sănătății mintale, costă anual omul de rând o sumă echivalentă cu 3 procente din PIB. Asta înseamnă 20 de miliarde de euro,” spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
Sondajul a fost realizat online, în februarie și martie 2024, în 23 de țări, dintre care 21 din Europa, și două din Asia Centrală, Kazahstan și Uzbekistan, pe un eșantion reprezentativ de 46.000 de respondenți, cu vârsta între 18 și 99 de ani. 2.000 dintre aceștia au fost din România.