Partidele politice din Franţa încearcă să construiască un front unit pentru a bloca calea spre guvernare a partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN) al lui Marine Le Pen, după ce acesta a înregistrat rezultate istorice, câştigând primul tur al alegerilor parlamentare anticipate convocate de preşedintele Emmanuel Macron, relatează News.ro.
RN şi aliaţii săi au câştigat turul de duminică cu 33% din voturi, urmaţi de un bloc de stânga cu 28% şi cu mult înaintea alianţei de centru a preşedintelui Emmanuel Macron, care a obţinut doar 22%, arată rezultatele oficiale. În timp ce pieţele financiare s-au redresat văzând că scorul RN nu a fost chiar mai mare, rezultatul reprezintă un eşec semnificativ pentru Macron, care a convocat alegerile anticipate după ce partidul său, aflat la guvernare, a fost învins de RN în alegerile pentru Parlamentul European de luna trecută.
„Sunt mulţumit, pentru că avem nevoie de o schimbare”, a declarat un susţinător al RN, Jean-Claude Gaillet, 64 de ani, din bastionul nordic al lui Le Pen, Henin-Beaumont. „Lucrurile nu s-au mişcat şi trebuie să se mişte”, a adăugat el. Pe de altă parte, alţii se tem că ascensiunea RN şi platforma sa naţionalistă vor provoca tensiuni crescute în societatea franceză. „Nu cred că oamenii îşi dau seama ce se întâmplă, se gândesc doar la costul vieţii şi la lucruri de genul acesta pe termen scurt”, a spus Yamina Addou din oraşul Oignies.
Dacă RN, partid anti-imigraţie şi eurosceptic, poate forma un guvern, va depinde acum de succesul cu care alte partide reuşesc să o contracareze pe Le Pen, raliindu-se în jurul celor mai bine plasaţi candidaţi rivali în sute de circumscripţii din Franţa. Macron urma să elaboreze strategia electorală împreună cu consilieri de rang înalt în cadrul unei reuniuni la Palatul Elysee în cursul zilei de luni.
Liderii alianţei de stânga Noul Front Popular şi ai alianţei centriste a lui Macron au spus că îşi vor retrage candidaţii în circumscripţiile în care un alt candidat ar fi mai bine plasat pentru a-l învinge pe candidatul RN în turul doi de duminica viitoare. Cu toate acestea, nu a fost clar dacă un astfel de pact se va aplica întotdeauna în cazul în care candidatul de stânga face parte din partidul de extremă stânga LFI al lui Jean-Luc Melenchon, unul dintre principalii membri ai alianţei Noul Front Popular. Ministrul de finanţe Bruno Le Maire, un aliat al partidului Macron, a exclus posibilitatea de a le cere alegătorilor să voteze un candidat LFI, declarând pentru radio France Inter: „LFI este un pericol pentru naţiune”.
Marine Tondelier, un membru important al Verzilor din cadrul alianţei de stânga, a declarat la acelaşi post de radio că a fost „absolut uluită” de poziţia lui Le Maire, numind-o „laşă şi una de privilegiat”. Succesele RN au fost salutate de naţionaliştii şi grupurile de extremă dreaptă din întreaga Europă, inclusiv Liga din Italia şi Vox din Spania. Pedro Sanchez, premierul socialist al Spaniei, a declarat că partidele de stânga ar putea încă să blocheze o victorie categorică a RN.
Analistul Ipsos Mathieu Gallard a calculat că primul tur a lăsat un potenţial de competiţii în trei pentru 306 din cele 577 de locuri care vor fi disputate în Adunarea Naţională a Franţei, subliniind amploarea incertitudinii care rămâne încă. Deşi aşa-numitul „front republican” împotriva extremei drepte a funcţionat în general în trecut, analiştii s-au întrebat dacă alegătorii francezi vor continua să voteze în turul al doilea conform indicaţiilor liderilor politici.
Cu ascensiunea RN, partidul este acum mai aproape de putere decât a fost vreodată. Le Pen a încercat să cureţe imaginea unui partid cunoscut pentru rasism şi antisemitism, o tactică care a funcţionat pe fondul furiei alegătorilor faţă de Macron. Un guvern condus de RN ar ridica mari semne de întrebare cu privire la direcţia în care se îndreaptă Uniunea Europeană şi ar aduce îngrijorări privind politicile sale „Franţa înainte de toate” aplicate minorităţilor etnice. Principalul scenariu alternativ la un guvern condus de RN ar fi un parlament blocat, ceea ce ar putea face Franţa neguvernabilă pentru restul preşedinţiei lui Macron, până în 2027.
În circumscripţiile în care niciun candidat nu a câştigat detaşat în primul tur, primii doi candidaţi, plus orice candidat cu mai mult de 12,5% din alegătorii înregistraţi în circumscripţia respectivă, au timp până marţi seara să confirme dacă vor merge în al doilea tur.