După doi ani și patru luni de la lansarea invaziei asupra Ucrainei, Rusia nu este încă în măsură să realizeze ‘străpungeri semnificative’ pe câmpul de luptă, a remarcat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat AFP, informează Agerpres.
‘În primăvară au încercat din nou să lanseze o ofensivă, dar până acum au obținut doar câștiguri limitate (…) Noi nu avem alte indicii sau motive să credem că Rusia are capacitățile ori forța de a realiza străpungeri semnificative’, a explicat Stoltenberg.
Totuși, el a avertizat că trupele ruse vor continua probabil să exercite presiune pe diferite sectoare ale frontului și să-și multiplice atacurile aeriene. ‘Dar ceea ce noi am constatat este că ucrainenii au fost capabili să reziste’, a continuat secretarul general al NATO. ‘Au fost capabili să continue să le provoace pierderi grele invadatorilor ruși, pe liniile de front, dar și cu loviturile în profunzime’, a detaliat el.
Armata rusă a lansat pe 10 mai o nouă ofensivă în provincia Harkov din nord-estul Ucrainei, de unde trupele ruse fuseseră forțate să se retragă în urma unei contraofensive fulger lansate în toamna anului 2022 de armata ucraineană. Aceasta din urmă a fost acum nevoită să cedeze teren în noua ofensivă rusă, dar a reușit totuși să oprească înaintarea trupelor ruse la Vovceansk, oraș situat la circa cinci kilometri de granița cu Rusia.
Armata rusă și-a intensificat de asemenea acțiunile ofensive pe frontul de est, în provinciile ucrainene Donețk și Lugansk. Ucraina încearcă să țină frontul cu pierderi teritoriale minime în așteptarea sosirii mai multor arme și muniții occidentale, în special a avioanelor F-16, sperând că acestea, împreună cu noile efective rezultate în urma campaniei de mobilizare aflate în desfășurare, vor putea întoarce cursul războiului.
Ucraina a pierdut inițiativa pe front în septembrie anul trecut, după eșecul contraofensivei sale din est și sud-est, încheiată cu mari pierderi, dar cu câștiguri teritoriale minore și recuperate apoi parțial de trupele ruse. Armata ucraineană s-a confruntat apoi și cu o criză de muniție ca urmare a întârzierii ajutorului militar american din cauza disputelor interne din Congresul SUA.
Deși între timp au început să sosească noi arme occidentale și muniții pentru artilerie necesare corectării dezavantajului de care Kievul suferă în fața inamicului mai numeros și mai bine echipat, armata ucraineană încă nu a reușit să oprească înaintarea trupelor ruse și încearcă să mobilizeze noi soldați. Deși Rusia are acum inițiativa pe front și câștigă teren, nu a reușit nicio străpungere decisivă.
În acest timp, armata ucraineană mizează mult pe tacticile de război asimetric, în special atacuri cu drone care în ultima vreme au țintit cu predilecție rafinării rusești, dar au fost de asemenea vizate diverse ținte militare, în special aerodromuri și amplasamente ale sistemelor antiaeriene, precum și elemente de infrastructură, lovituri în care după deblocarea ajutorului SUA au fost folosite și rachete americane ATACMS, cu o rază de acțiune de 300 de kilometri.
Fragmente dintr-o astfel de rachetă doborâtă de antiaeriana rusă au provocat duminică patru morți, dintre care doi copii, și peste 150 de răniți pe o plajă din Sevastopol, în Crimeea ocupată.
Într-o propunere pentru o încetare a focului și o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina și de aliații ei occidentali, președintele rus Vladimir Putin a cerut luna aceasta retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova și Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfășurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Kievul a transmis că acceptă doar ‘formula de pace’ propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internațional și crearea unui tribunal internațional pentru judecarea crimelor de război rusești. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul și a cerut Kievului să recunoască ‘noile realități de pe teren’, respectiv pierderea Crimeei și a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.