Camera Deputaților a adoptat, decizional, un proiect care modifică legea cetățeniei române 21/1991, actualizând procedurile și condițiile de acordare a cetățeniei române. Legea merge la promulgare, transmite News.ro.
Articolul 4 din această lege este modificat și va avea următorul cuprins: „Cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere”.
Dispozițiile prezentei legi nu conferă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept la dobândirea cetățeniei române prin acordare la cerere, prevede proiectul de lege.
Articolul 7 al legii cetățeniei române este modificat astfel:
„(1) În cazul constatării nulității adopției sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român.
(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), constatarea nulității adopției sau anularea adopției nu produce efecte asupra cetățeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condițiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulității sau anulării adopției, acesta devine apatrid.
(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopției ori s-a dispus anularea adopției, în condițiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorității Naționale pentru Cetățenie.
(4) Pierderea cetățeniei române se constată prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, la propunerea Comisiei pentru cetățenie, Autoritatea Națională pentru Cetățenie notificând, de îndată, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Direcția Generală de Pașapoarte cu privire la aceasta.”
Modificările la art. 8 includ:
„1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:
- a) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
- b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acțiuni;
- c) a împlinit vârsta de 18 ani;
- d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
- e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
- f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
- g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național”.
De asemenea, „termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani, în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, și se află în una din următoarele situații:
a) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;
b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia, locuia legal pe teritoriul României”
„Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile prevăzute la alin.(1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, și a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea școlară sau profesională ori în ocupația exercitată sau implicare civică deosebită”, arată proiectul.
De asemenea, cetățenia română se poate acorda la cerere persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care, prin activități desfășurate în mod regulat pe o perioadă de cel puțin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă îndeplinește în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8.
Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b) – e) și fac dovada cunoașterii limbii române. Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.