Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că Europa trebuie să atingă întregul potenţial al pieţei sale unice, criticând situaţia actuală care face ca regiunea să pară „un supermarket de idei” pentru SUA, relatează CNBC, citat de News.ro.
Directoarea generală a FMI a subliniat că performanţa economică a Europei se îmbunătăţeşte şi că inflaţia este în mod clar pe o traiectorie descendentă. În plus, FMI observă o creştere a consumului, iar reducerea aşteptată a ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană va stimula probabil investiţiile în zona euro.
„Venim cu această veste relativ bună şi cu un avertisment: nu există timp de pierdut pentru ca zona euro să se concentreze pe productivitate. Asta înseamnă două lucruri. Primul, să atingă întregul potenţial al pieţei unice. Nu este încă acolo. Vrem să vedem mai multă flexibilitate pe piaţa muncii în Europa, vrem să vedem o integrare mai profundă a pieţelor financiare, vrem să vedem uniunea bancară, uniunea capitalului în vigoare. Şi doi, vrem să vedem mult mai multă atenţie acordată inovaţiei, investind în [cercetare şi dezvoltare], făcând posibil ca afaceri bazate pe inovaţie în Europa să se materializeze în Europa. În acest moment, Europa arată ca un supermarket de idei pentru Statele Unite”, a spus Georgieva.
Kristalina Georgieva a menţionat că „o mare parte din ceea ce se inventează aici ajunge să fie viabil din punct de vedere comercial şi la scară acolo”, adăugând că principalul obstacol este lipsa unei integrări complete a celor 27 de ţări într-o singură piaţă.
Piaţa unică a Uniunii Europene urmăreşte să garanteze circulaţia nerestricţionată a mărfurilor, capitalului, serviciilor şi forţei de muncă pe întreg teritoriul. Înfiinţată în urmă cu mai bine de 30 de ani, piaţa unică este concepută pentru a permite cetăţenilor UE să trăiască şi să lucreze în întreaga UE şi să ofere consumatorilor o gamă mai largă de servicii şi produse de înaltă calitate.
FMI consideră că o integrare mai profundă a pieţei unice ar putea contribui la stimularea în continuare a creşterii economice a regiunii. În aprilie, FMI a estimat că reducerea cu 10% a barierelor rămase în calea pieţei unice de bunuri şi servicii ar putea creşte producţia europeană cu până la 7 puncte procentuale pe termen lung.
„Zona euro se concentrează acum pe întrebări critice pentru viitor. Printre acestea, numărul unu, cum să creşteţi productivitatea la egalitate cu concurenţii, în special cu SUA”, a spus Georgieva.
Şefa FMI a reconfirmat perspectivele de creştere ale zonei euro, menţionând că blocul este pe cale să înregistreze o rată de creştere economică de 0,8% în 2024, comparativ cu 0,4% în 2023 – şi de 1,5% anul viitor.