Giorgia Meloni și-a început eforturile de a schimba profund mecanismele de funcționare ale republicii în Italia. Senatul Italiei a aprobat, marți, o reformă constituțională controversată care ar modifica semnificativ modul de alegere al prim-ministrului și al parlamentarilor, precum și prerogativele șefului guvernului și ale șefului statului.
Conform amendamentului propus de Frații Italiei și de Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei ar deveni un președinte de facto, ales direct de populație pentru un mandat de cinci ani. Pe baza acestui vot, partidul prim-ministrului ar primi automat 55% din mandatele din ambele camere ale parlamentului. Meloni și aliații săi susțin că reforma va încheia lungile perioade de instabilitate guvernamentală, care au marcat Italia după Al Doilea Război Mondial.
Din 1945, Italia a avut 70 de guverne. Reforma propusă ar elimina practic alegerile competitive pentru parlament și ar lega legislativul de persoana prim-ministrului. Creșterea duratei mandatului la cinci ani și asigurarea unei majorități permanente pentru prim-ministru ar face aproape imposibilă îndepărtarea acestuia din funcție în cazul în care situația politică o cere.
Reformele propuse de Meloni îmbină elemente ale republicii semi-prezidențiale cu cele ale republicii parlamentare existente în Italia, concentrând puterea în mâinile prim-ministrului. Aceste inițiative au generat temeri în rândul politicienilor din opoziție, care o acuză pe Meloni că încearcă să monopolizeze puterea pe fondul succesului electoral al partidului său.
Similarități între reforma Meloni și Legile Acerbo din 1923, propuse de Giacomo Acerbo pentru a facilita ascensiunea Partidului Național Fascist condus de Benito Mussolini, sunt evidente. Legea Acerbo prevedea că partidul câștigător al alegerilor primește automat două treimi dintre mandatele parlamentare, favorizând astfel instaurarea dictaturii fasciste.
Sistemul constituțional propus de Meloni nu are echivalență la nivel global și implica obținerea automată a unei majorități parlamentare de către prim-ministru, metodă considerată neacceptabilă într-un stat democratic. Numărul de voturi din Senat nu este suficient pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru amendamente constituționale, și nu se așteaptă o astfel de majoritate nici în Camera Deputaților. Un referendum va fi necesar.
Partidele din coaliția guvernamentală de extremă dreapta au salutat rezultatul votului din Senat, în timp ce opoziția a protestat ridicând simbolic exemplare ale constituției. Lidera opoziției social-democrate, Elly Schlein, a declarat că reforma va concentra puterea în mâinile unei singure persoane. Opoziția și-a anunțat deja intenția de a acționa împotriva planurilor respective.
La ultimul referendum similar din Italia, în 2016, premierul Matteo Renzi a pierdut și a fost obligat să demisioneze. Marți, liderii principalelor trei partide de opoziție din Italia — Partidul Democrat, Mișcarea 5 Stele și Alianța Verzi-Stânga — au participat împreună la o manifestație împotriva reformei, la care au fost prezente aproximativ 2.000 de persoane.