Europa a confruntat în 2023 cu un număr record de zile de stres termic extrem, condiţii în care temperatura resimţită a depăşit 46°C, potrivit unui raport publicat de observatorul european Copernicus şi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM). Această situaţie se adaugă la o serie de fenomene meteorologice extreme care au afectat continentul, inclusiv inundații masive, secete severe şi incendii de pădure devastatoare.
Împreună cu impactul economic, evaluat la 13,4 miliarde de euro, aceste fenomene subliniază impactul încălzirii globale asupra sănătăţii publice, în special prin creşterea numărului de zile cu temperaturi periculos de ridicate. Climatologul Rebecca Emerton de la Copernicus a evidenţiat tendinţa de creştere a zilelor de stres termic în Europa, fenomen care este amplificat de încălzirea climatică.
La apogeul caniculei pe 23 iulie, 13% din Europa a experimentat un nivel de stres termic fără precedent, sudul continentului fiind cel mai grav afectat. Mortalitatea excesivă cauzată de aceste valuri de căldură rămâne încă necuantificată pentru 2023, reamintind însă tragicul bilanţ al anilor anteriori, cu zeci de mii de decese înregistrate.
Raportul a mai constatat că Europa se confruntă cu o încălzire climatică de două ori mai rapidă decât media globală, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică, în contextul îmbătrânirii populaţiei şi urbanizării crescute. Totodată, a evidenţiat o creştere record a producţiei de electricitate din surse regenerabile, influenţată totuşi de condiţiile climatice extreme.
În concluzie, 2023 marchează un nou punct critic în lupta împotriva schimbărilor climatice, arătând consecinţele grave ale fenomenelor meteorologice extreme asupra sănătăţii publice şi economiei, într-un context în care măsurile de combatere a valurilor de căldură par insuficiente.