Mișcări și proteste împotriva supraturismului iau amploare în Spania, țară care a găzduit anul trecut un număr record de 85,1 milioane de turiști străini, aproape dublu față de populația sa. De la insulele Baleare la Canare și de la Barcelona la Malaga, locuitorii exprimă nemulțumire față de impactul negativ al turismului asupra calității vieții, presiunii imobiliare și resurselor locale. Organele de decizie sunt astfel presate să găsească soluții pentru echilibrarea nevoilor locuitorilor cu cele ale unui sector economic esențial, care reprezintă 12,8% din PIB-ul Spaniei.
Inițiativele anti-turistice se manifestă prin proteste organizate, greve și acțiuni simbolice, precum autocolante și panouri publicitare false, menite să descurajeze vizitatorii. Aceste mișcări reflectă frustrările comunităților locale față de probleme precum creșterea închirierilor în scop turistic, zgomot, poluare și exploatarea resurselor. De exemplu, în Insulele Canare, protestatarii și-au exprimat opoziția față de construcția unor noi complexe hoteliere, subliniind necesitatea protecției mediului și a intereselor locuitorilor.
Autoritățile încearcă să răspundă acestei presiuni prin măsuri precum limitarea dimensiunii grupurilor turistice, restricționarea accesului la anumite zone pentru non-rezidenți sau eliminarea unor rute populare printre turiști de pe platformele online. Aceste măsuri reflectă dilema cu care se confruntă Spania: cum să gestioneze fluxul uriaș de vizitatori fără a compromite sustenabilitatea și bunăstarea comunităților locale.
Reacțiile la supraturism în Spania nu sunt noi, dar exasperarea locuitorilor pare să fi crescut în perioada post-pandemică, evidențiind nevoia urgentă de soluții echilibrate. În ciuda dependenței economice de turism, vocea comunităților afectate devine din ce în ce mai puternică, solicitând acțiuni concrete pentru protejarea patrimoniului și a resurselor țării.