Armenia și Azerbaidjan își prezintă argumentele la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, într-o dispută legată de acuzațiile de „epurare etnică”. Avocații celor două țări au început două săptămâni de audieri, în contextul în care tensiunile militare între aceste state din Caucaz sunt în creștere.
Această bătălie juridică datează din septembrie 2021, când fiecare țară a depus plângeri împotriva celeilalte, acuzând încălcarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. În decembrie 2021, CIJ a emis ordonanțe de urgență solicitând împiedicarea incitării și promovării urii rasiale.
Tensiunile au culminat cu ofensiva Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah în septembrie, forțând peste 100.000 de armeni să fugă. Armenia a apelat din nou la CIJ, cerând retragerea trupelor azere și permiterea întoarcerii în siguranță a refugiaților. În noiembrie, Curtea a ordonat Azerbaidjanului să faciliteze întoarcerea celor care doresc să se întoarcă în Karabah „în siguranță, fără obstacole și cât mai curând posibil”.
Audierile actuale, care se întind până la 26 aprilie, adresează obiecțiile din cauza inițială prezentată de fiecare parte în 2021. Contextul conflictului include două războaie între fostele republici sovietice, disputa tensionând relațiile între Rusia și Armenia, în special după aderarea Armeniei la Curtea Penală Internațională în februarie și obligația de a-l aresta pe Vladimir Putin conform unui mandat CPI din martie 2023.
În contextul acestui complicat istoric și a creșterii tensiunilor militare, audierile de la CIJ reprezintă un nou capitol în lunga dispută dintre Armenia și Azerbaidjan, cu atenție internațională asupra potentialului de rezolvare juridică a acuzațiilor de epurare etnică dintre cele două țări.