Peisajul economic al României în 2023 este marcat de o serie de factori care conduc la un deficit bugetar semnificativ.
Deficitul bugetar
Ținta deficitului bugetar de 4,4% din PIB până la sfârșitul anului 2023 nu mai este fezabilă, chiar și cu adoptarea unui pachet fiscal. Deficitul bugetar structural este probabil peste 5,5% din PIB, deficitul anterior fiind de aproximativ 6,2%. Datoria publică este în jur de 50% din PIB, nu mare comparativ cu media UE, dar a crescut semnificativ de la 15% din PIB acum 15 ani.
Mărimea deficitului structural trebuie considerată în raport cu investițiile publice, care au fost de obicei între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Excluderea fondurilor UE din investițiile publice arată că deficitul ar putea fi aproape dublu față de cheltuielile de capital. Creșterea deficitului este influențată și de problemele de echilibru extern, cu un deficit de cont curent care a depășit 9% din PIB anul trecut și se așteaptă să fie sub 8% anul acesta.
Datele oficiale arată că România se confruntă cu un deficit bugetar în creștere în 2023. Ministerul Finanțelor a raportat că deficitul a ajuns la 3,55% din PIB, în creștere față de anul anterior. Veniturile au crescut cu 11%, în timp ce cheltuielile, în special pentru asistență socială și investiții, au crescut semnificativ, cu 13,7%. Această situație pune presiune pe guvern pentru a menține echilibrul bugetar și pentru a finanța nevoile esențiale ale țării.
În primele patru luni din 2023, deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,72% din PIB, ajungând la 27,35 miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârșitul lunii martie. Comparativ cu aceeași perioadă din 2022, deficitul era de 1,23% din PIB.
Cauzele cresterii deficitului bugetar
Creșterea deficitului se datorează în principal unei creșteri de 58% a volumului de investiții față de aceeași perioadă a anului precedent, compensări pentru facturile de electricitate și gaze naturale ale gospodăriilor și ale celor noncasnice în valoare de 3,57 miliarde de lei, rambursări mai mari pentru bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor și efectele implementării celei de-a doua etape a Programului Sprijin pentru România.
Situația bugetară a României pentru 2023 implică un joc complex de factori, inclusiv cheltuieli guvernamentale semnificative, plăți mari de dobândă la datoria publică și împrumuturi substanțiale atât din surse interne, cât și internaționale.
Cheltuieli Guvernamentale
În 2023, bugetul de stat al României este stabilit cu venituri de 275.690,8 milioane de lei și cheltuieli de 596.397,7 milioane de lei în credite de angajament și 353.640,7 milioane de lei în credite bugetare, conducând la un deficit de 77.949,9 milioane de lei.
Plăți de Dobândă la Datoria Publică
În ultimul deceniu, România a plătit dobânzi de 27 de miliarde de euro, echivalente cu sumele din Planul Național de Redresare și Reziliență, demonstrând impactul datoriei publice asupra finanțelor țării. Costurile ridicate ale serviciului datoriei publice reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat, limitând capacitatea guvernului de a investi în proiecte de infrastructură și în alte domenii esențiale.