Guvernanții au promis în repetate rânduri că noua lege a salarizării va intra în vigoare la începutul anului următor. Cu toate acestea, există posibilitatea ca românii să mai aștepte câteva luni sau chiar ani pentru majorările de salarii promise.
Proiectul legii salarizării este departe de finalizare, iar acest lucru ar putea duce la amânarea implementării până în 2025. Situația este complicată și de faptul că în România vor avea loc patru rânduri de alegeri în anul următor, iar conform legii, Guvernul nu poate majora salariile bugetarilor cu șase luni înainte de acestea.
Astfel, noua lege a salarizării ar trebui să intre în vigoare cel târziu la 1 ianuarie. Cu toate acestea, sindicaliștii susțin că proiectul va fi finalizat abia în martie 2024.
Procesul de implementare a noii legi a salarizării
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a explicat că procesul de implementare a noii legi a salarizării implică mai multe etape. În primă fază, se finalizează partea de dialog social, urmând ca apoi să se treacă la discuțiile tehnice, impactul și negocierea cu Comisia care să permită adaptarea și ajustarea salarizării în funcție de parametri specifici pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.
Fiecare unitate administrativ-teritorială are specificul său, care depinde de numărul de locuitori și serviciile publice pe care le oferă. Există localități care oferă servicii publice în domeniul sănătății și culturii.
Componentele salariilor bugetarilor
Noua lege a salarizării prevede două componente ale salariilor bugetarilor: una fixă și una variabilă, în funcție de performanță. Scopul este de a aduce echitate și o ierarhizare corectă, introducând maximum 20% sporuri pentru fiecare ordonator de credite și posibilitatea de a acorda bonusuri pentru angajații performanți.
Implementarea noii legi va duce la creșterea veniturilor profesorilor, cercetătorilor și IT-iștilor. Ministerul Muncii va realiza o analiză a salariilor din sectorul public și privat, iar acolo unde se constată discrepanțe mari, vor fi luate măsuri pentru a corecta situația.
Nemulțumirile profesorilor și promisiunile autorităților
Profesorii au exprimat nemulțumiri cu privire la salariile lor și au primit doar promisiuni din partea autorităților. De exemplu, ministrul Educației, Ligia Deca, a vorbit despre dorința Partidului Național Liberal de a-și ține promisiunile făcute cadrelor didactice și personalului din învățământ.
Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, a declarat că promisiunile prim-ministrului au fost că vor analiza situația și vor fi aproape de ceea ce ar trebui să fie, dar problema este că nu se știe exact ce ar trebui să fie.
Legea salarizării este esențială pentru aplicarea majorărilor salariale promise profesorilor după greva generală din mai. Cu toate acestea, legea încă nu este finalizată, deși oficialii au promis că va fi finalizată până la data de 15 iulie.
Majorările prevăzute de ordonanța de urgență
Conform Ordonanței de urgență nr. 57/2023, salariile de bază din învățământ trebuie majorate cu 1.300 de lei brut pentru cadrele didactice și didactice auxiliare și cu 400 de lei brut pentru personalul nedidactic începând cu luna iunie.
De asemenea, ordonanța prevede că, începând cu 1 ianuarie, salariul debutantului va fi egal cu salariul mediu pe economie, iar profesorii vor beneficia de o creștere salarială de 50% din diferența dintre salariile actuale și cele din noua grilă.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează că câștigul salarial mediu net pentru anul 2023 va fi de 4.306 lei. Astfel, majorarea salariului debutantului în învățământ ar însemna o creștere de aproape 39%.