Agenția Națională de Integritate (ANI) a făcut publice miercuri, printr-un comunicat de presă, rezultatele unei investigații care ridică semne de întrebare serioase despre integritatea unor figuri publice din România. În centrul atenției se află Gabriela Cristina Mazilu, judecător la Tribunalul București, și Ionel Victor Nicoreșteanu, funcționar public cu statut special în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Conform ANI, există o diferență nejustificată de 30.388.515 lei între averea acumulată și veniturile declarate de judecătoarea Mazilu. Aceasta, care a fost și judecător în cadrul Judecătoriei Sector 4, se confruntă acum cu întrebări serioase despre modul în care a reușit să își construiască o avere de peste 30 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro), care nu poate fi justificată prin veniturile obținute din activitatea sa profesională.
În cazul lui Ionel Victor Nicoreșteanu, ANI a constatat o diferență nejustificată în cuantum de 1.213.986 lei între averea și veniturile sale. Deși suma poate părea mai mică în comparație cu cea a judecătoarei, ea ridică, de asemenea, semne de întrebare despre proveniența acestor fonduri.
Ambii au fost anterior investigați de DIICOT în anul 2015, într-un dosar care privea credite frauduloase luate de la Banca Română pentru Dezvoltare (BRD). Dosarul includea și implicarea omului de afaceri Remus Truică, ceea ce adaugă un alt strat de complexitate la situația deja complicată.
Pentru a aduce claritate în aceste cazuri, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București. Scopul este începerea unei acțiuni de control riguroasă cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de cei doi suspecți.
Astfel, Agenția Națională de Integritate își continuă misiunea de a păstra transparența și integritatea în rândul funcționarilor publici, punând sub lupă averile care nu pot fi justificate prin venituri legale. Acesta este un pas important în lupta împotriva corupției și pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile statului.