Începând din 2018, bugetarii români au primit vouchere de vacanță ca o formă de stimulare a turismului intern. Guvernele anterioare au depus eforturi pentru a introduce această măsură, cu scopul de a încuraja românii să-și petreacă vacanțele în țară. Inițial, calculele economice au prevăzut cheltuieli suplimentare pe care o familie le-ar face, plătind servicii conexe.
Astfel, statul urma să suporte o parte din costurile cazării, iar restul banilor urmau să fie cheltuiți de turiști pentru alte servicii, din propriul buzunar. Însă, prin modificările legislative din 2020, voucherele au devenit carduri, iar beneficiile s-au extins asupra tuturor serviciilor, inclusiv transport, agrement și SPA.
Bugetarii au făcut propriile calcule și au ajuns să consume băuturi pe banii statului în unitățile de cazare care dispun de terase și restaurante. Astfel, utilizarea cardurilor de vacanță s-a redus la turismul de weekend, în timp ce vacanțele propriu-zise se desfășoară în străinătate.
Scopul inițial și evoluția voucherelor de vacanță
În 2017, suma de 1.450 de lei pentru un voucher de vacanță acoperea o săptămână de cazare la un hotel de 3 sau chiar 4 stele. Ideea de bază era ca o familie de bugetari să poată alege o destinație internă pentru vacanță, astfel încât să-și poată acoperi măcar o parte din costurile cazării cu bani de la stat, în timp ce cheltuielile pentru restaurante, terase, baruri, activități de agrement, tratamente balneo și SPA să fie suportate de ei înșiși.
Estimările inițiale și impactul asupra bugetului de stat
În vara anului 2015, calculele guvernului indicau că introducerea voucherelor de vacanță ar aduce un venit anual de jumătate de miliard de euro pentru turismul din România. Normele de aplicare pentru acordarea voucherelor au fost aprobate în iulie 2015, dar a durat doi ani până când fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, a obținut aprobarea Guvernului PSD din 2017 pentru implementarea lor începând din 2018.
Utilizarea cardurilor de vacanță și avantajele pentru patronii de unități de cazare
De la sfârșitul anului 2019, s-a discutat despre extinderea voucherelor de vacanță pentru plata concediilor în străinătate, însă o astfel de modificare legislativă ar fi subminat scopul inițial de a sprijini turismul intern și de a crește veniturile în acest sector.
În 2020, s-a făcut o modificare prin care cardurile de vacanță au devenit carduri de plată pentru toate serviciile, nu doar pentru cazare. Patronii de unități de cazare cu restaurante și terase au beneficiat de majorarea prețurilor, având în vedere că cardurile de vacanță au adus în sectorul HoReCa peste 1,2 milioane de bugetari, iar aceștia au beneficiat de o TVA redusă de 9%.
Utilizarea cardurilor de vacanță în practică
Cardurile de vacanță pot fi folosite pentru a acoperi cazarea în unitățile de cazare clasificate de Autoritatea Națională pentru Turism (ANT). Cu toate acestea, mulți bugetari le folosesc pentru a achita doar câteva nopți de cazare și restul banilor îi cheltuiesc pentru mâncare și băutură la restaurante. De exemplu, un bugetar care primește un card de vacanță în valoare de 1.450 de lei poate să plătească cazarea pentru 5 sau 6 nopți la un preț mediu de 250 de lei pe noapte în România.
Cu toate acestea, preferă să petreacă două weekenduri la mare sau la munte și își utilizează concediul pentru a merge în străinătate. Pentru a evita costurile suplimentare, mulți bugetari își folosesc mai multe carduri pentru a acoperi toate serviciile, exclusiv cu banii de la stat.
Beneficiile pentru industria turismului și provocările actuale
Deși nu a fost realizat un studiu la nivel național pentru a analiza rezultatele din ultimii trei ani, mulți proprietari de unități de cazare și restaurante care acceptă cardurile de vacanță au constatat că acestea sunt utilizate în principal pentru câteva nopți de cazare și restul banilor sunt alocați pentru masă și băutură.
Această situație a menținut media înnoptărilor în România la 3 nopți, în loc să crească la o săptămână, iar vacanțele de durată mai lungă se fac în continuare în străinătate. Cu toate acestea, firmele care emit cardurile au beneficiat întrucât patronii de unități de cazare cu restaurante și terase au majorat prețurile și au obținut profituri mai mari, în special având în vedere TVA-ul redus.